Deciziile privind corupţia, extrem de politizate

Comisia Europeană, care a dat ieri publicităţii mult-aşteptatul Raport, ce prezintă rezultatele monitorizării eforturilor făcute de România în vederea integrării, şi-a îndulcit mult tonul la adresa ţării noastre pe ultima sută de metri.

Principalele critici din Raport, care au ţinut România cu sufletul la gură, legate de ineficienţa luptei împotriva corupţiei la nivel înalt şi de reforma în Justiţie, au fost prezentate de Bruxelles în nuanţe mai deschise. Comisia Europeană a făcut pe ultima sută de metri înaintea adoptării Raportului concesii importante, despre care unii corespondenţi de presă români la Bruxelles relatau ieri-dimineaţă că încinseseră spiritele în rîndul comisarilor europeni, cei mai mulţi dintre ei nefiind de acord cu aceste renunţări de ultim moment.

EXCLUSE. Astfel, din Raport a fost exclusă avertizarea iniţială a României de către CE că va fi exclusă de la aderarea la spaţiul Schengen şi la zona euro, în cazul în care nu va înregistra rezultate concrete în lupta împotriva corupţiei. Excluderea acestui paragraf din versiunea finală a Raportului a fost motivată de forurile europene prin faptul că atît aderarea României la euro, cît şi la spaţiul Schengen sînt chestiuni care ţin de alte criterii, fără legătură cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare. De asemenea, a dispărut şi expresia "eşecuri" în lupta anticorupţie dusă de diferitele instituţii ale statului român.

CONSENS. Cu toate acestea, Justiţia nu a scăpat prea uşor de criticile CE. În cadrul prezentării Raportului şi în conferinţa de presă ce a urmat, purtătorul de cuvînt al Comisiei de la Bruxelles, Johannes Laitenberger, afirma că "situaţia din România oferă o imagine amestecată", că "elementele fundamentale ale sistemului funcţionează, dar bazele sînt încă fragile" şi că "deciziile privind corupţia la nivel înalt sînt prea politizate", a spus Laitenberger. "Trebuie să vedem un consens fără echivoc, inclusiv din partea tuturor din Parlament, pentru a eradica corupţia la nivel înalt, (...) stabilitatea DNA trebuie menţinută şi anchetarea foştilor miniştri şi membri ai Parlamentului trebuie să se desfăşoare", a afirmat Laitenberger, referindu-se la eforturile pe care le-a făcut Guvernul de la Bucureşti, reuşind astfel să continue procesul de reformă în sistemul juridic şi instituţional pentru combaterea corupţiei. El a lăudat în acest sens activitatea ANI şi pe cea a DNA, remarcînd că acestea au făcut cîteva progrese în cercetarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, dar a atras atenţia că lupta anticorupţie trebuie dusă pînă la capăt. "Deşi s-au înregistrat progrese în reforma judiciară, trebuie să se arate dovada că există sancţiuni", a insistat el. Raportul CE mai arată că lupta anticorupţie trebuie depolitizată (...), iar România trebuie să instituie un sistem accesibil cetăţenilor săi, pentru a-i informa în legătură cu cazurile de corupţie.

Despre clauză

În timp ce Grupul PSD din PE a cerut Comisiei Europene să renunţe la sistemul actual de monitorizare şi la susţinerea instituţiilor excepţionale, precum ANI, propunîndu-le autorităţilor comunitare să lucreze cu cele române la un program comun anticorupţie, europarlamentarul german Markus Ferber a cerut prelungirea posibilităţii de aplicare a clauzelor de salvgardare României şi Bulgariei şi după 2009. În opinia sa, acestea întreprind prea puţin împotriva corupţei şi a crimei organizate.

Reacţii

Consiliul Superior al Magistraturii a evitat să răspundă observaţiilor critice consemnate în raportul Comisiei Europene cu privire la activitatea sa. Potrivit repezentanţilor instituţiei, documentul european va fi analizat în plenul CSM şi pe baza concluziilor CE se vor da astăzi publicităţii măsurile concrete care se impun. Procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, ne-a declarat ieri că oficialii europeni au confirmat măsurile manageriale de "eficientizare a activităţii procurorilor" şi de reformare structurală şi de mentalitate a Ministerului Public. Potrivit procurorului general, au fost corect semnalate imparţialitatea DNA, primejdia introducerii în Codul de procedură penală a unor prevederi ce ar "toci armele justiţiei" sau problema blocării de Parlament a anchetelor în dosarele de mare corupţie şi de crimă organizată.

MORAR. Şeful DNA, Daniel Morar, nu a ezitat nici o clipă să arunce eşecul anchetelor de corupţie în spinarea altora. Potrivit lui Morar, Comisia Europeană a identificat corect ca responsabili pentru această problemă fie Parlamentul, fie instanţele care au dat soluţii inconsecvente şi condamnări prea mici în cazurile de corupţie.

PREDOIU. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a salutat ieri "obiectivitatea, echilibrul şi caracterul realist" al raportului Comisiei Europene care a apreciat independenţa sa politică şi a promis că va face tot ce se poate pentru a soluţiona problemele rămase încă deschise.Predoiu a anunţat totodată că menţinerea sau înlocuirea lui Daniel Morar din DNA va fi decisă peste două săptămîni. Premierul Tăriceanu a spus că formulările critice din raport ajută autorităţile române să identifice soluţii pentru a rezolva problemele din justiţie şi a cerut partidelor să adopte "un discurs constructiv" pentru realizarea angajamentelor în domeniu.

• Miruna Pasă Petru

La rîndul său, şeful Direcţiei pentru Afaceri Europene, Adrian Ciocănea, a declarat pentru RFI România, că nu rămîne decît ca Parlamentul "să ia act încă o dată că e bine să îşi vadă propriile erori şi să le corecteze". "Nu pot să nu observ că au existat cazuri în care demnitari ai statului român au fost puşi în situaţii chiar la un moment dat umilitoare, după care s-a constatat de către aceiaşi, cei care i-au pus în aceste situaţii, că nu era o bază în pregătirea dosarului respectiv. Sigur, fiecare act de justiţie, de pregătire, are erorile sale. Dar uneori prea multă imagine publică pe dosare care ar trebui scoase în momentul în care există într-adevăr o pregătire serioasă a lor nu ne face bine nici nouă, nici dumnealor", a spus Ciocănea.