Dezvaluiri BEC - Despre fraudarea alegerilor

Alexandru Radu, fost membru al BEC, dezvaluie intr-o carte "colaborarea fructuoasa" in Birou intre Onisei (PD) si Agathon (PSD).

Dezvaluiri din spatele usilor inchise

Alexandru Radu, fost membru al Biroului Electoral Central, realizeaza in volumul intitulat "Cum am fraudat alegerile?!" o cronica a activitatii de 50 de zile a BEC din timpul alegerilor generale din 2004. Este o relatare subiectiva, dar care scoate la iveala, spre exemplu, in acest sens "colaborarea fructuoasa" intre pedistul Ioan Onisei si pesedistul Dan Matei Agathon. Va prezentam fragmente din aceasta carte.

BEC si-a inceput practic activitatea la 17 octombrie 2004, componenta acestuia fiind definitivata o luna mai tarziu. In total, BEC a avut 27 de membri, incluzandu-i pe reprezentantii Autoritatii Electorale Permanente (AEP) si ai partidelor politice parlamentare si neparlamentare. Vicepresedinte al AEP, Alexandra Radu isi incepe relatarile cu o introducere in atmosfera de lucru a BEC: ce atributii avea Biroul, cine sunt membrii BEC, care erau reprezentantii partidelor in Birou, subliniind totodata aglomeratia de acolo. "In fapt, se poate spune, se afla acolo practic intreaga clasa politica romaneasca; oricum, erau prezenti cam toti acei politicieni cunoscuti romanilor de ani buni. Daca s-ar fi prabusit podeaua - aveam sa aflu mai tarziu ca, in realitate, pericolul a si existat - intamplarea, trista sub aspect uman, ar fi reprezentat debutul procesului de reformare a clasei politice de toata lumea clamat. Noi, cei din BEC, nu am fi fost decat victime colaterale. Oricum, si ei, si noi am scapat."

ZIUA A ZECEA, 27 octombrie 2004. "Desi nu a durat foarte mult, circa trei ore, sedinta a fost una plina, judecand numarul si continutul punctelor de pe ordinea de zi. Am inceput si am incheiat activitatea cu primirea unei candidaturi prezidentiale. Dimineata si-a depus candidatura Raj Tunaru, din partea Partidului Tineretului. Dupa-amiaza a fost randul lui Petre Roman sa solicite inscriere in cursa prezidentiala. Intre timp, pe parcursul sedintei am mai avut de solutionat alte doua cereri, ambele respinse, pentru ca nu erau insotite de cele 200.000 de semnaturi cerute de lege. Prima, a Mariei Cozma, care, de altfel, ne solicita sa facem o exceptie si sa o admitem fara semnaturile necesare. Cea de-a doua, a lui Ion F. Bancau, din comuna Peretu, judetul Teleorman. Omul ne ruga sa-i permitem sa devina presedinte al Romaniei si al Consiliului de ministri (!), pentru a-l reinscauna pe Mihai I" (…) In fine, trebuie consemnata si prima confruntare directa dintre Uniune si Alianta, ocazionata de plangerea celei dintai referitoare la incalcarea de catre cea de-a doua a dispozitiilor legale referitoare la campania electorala. Concret, Uniunea acuza Primaria Deva, condusa de un liberal, ca a transformat denumirea municipiului, inscriptionata pe dealul cetatii, in reclama electorala pentru Alianta, prin eliminarea a doua litere. Astfel, Deva s-a transformat in DA. O idee ingenioasa, trebuie sa recunoastem, chiar daca neortodoxa! Neapreciata insa de Agathon, care a cerut sanctionarea de urgenta a primarului. Radulescu a contrat, opinand ca nu se poate dovedi ca este vorba despre o actiune de propaganda electorala. Disputei, ce ameninta sa se prelungeasca, i-a pus capat Ghergut, printr-o solutie de compromis: sa se solicite Primariei Deva sa ia masurile necesare pentru a remedia situatia, adica pentru a completa denumirea municipiului. Solutia a fost acceptata de toti. Nu am ajuns insa la Deva, in perioada campaniei electorale pentru a vedea daca primarul s-a si conformat deciziei noastre. Banuiesc totusi ca a facut-o, altfel Uniunea ar fi protestat din nou.

ZIUA 23, 16 noiembrie 2004. Pe ordinea de zi a sedintei se aflau patru contestatii si trei proiecte de hotarari extrem de importante. "Privind astazi in urma se poate spune ca ar fi trebuit sa staruim mai mult macar asupra hotararii cu privire la «publicarea rezultatelor votarii», cea care a generat si cele mai multe dispute electorale (…) primul proiect de hotarare luat in discutie se referea la publicarea rezultatelor alegerilor parlamentare si prezidentiale si avea doua parti: prima viza monitorizarea participarii la vot, cea de-a doua, publicarea, incepand cu 29 noiembrie, a rezultatelor electorale partiale. Discutia s-a centrat asupra orelor cand se vor face aceste comunicari, in mod deosebit cele privind rezultatele, si nu cum s-a dovedit ulterior ca ar fi trebuit asupra claritatii informatiilor ce urmau sa fie comunicate pe baza proceselor-verbale de constatare a rezultatelor. Astazi, toata lumea stie ca aceste comunicate au alimentat isteria fraudei electorale, nici astazi pe deplin stinsa, de pe urma carora ne-am ales si cu o plangere penala din partea Aliantei. Rapiditatea cu care am expediat la acel moment chestiunea cu pricina nu este tocmai in favoarea noastra, a membrilor BEC, dar nici nu cred ca poate fi un argument pentru a fi acuzati ca, in mod deliberat, am intentionat sa generam starea de confuzie si de disputa care a urmat alegerilor parlamentare. Cu atat mai mult cu cat, tin sa precizez, hotararea a fost votata cu unanimitatea celor prezenti, printre care s-au numarat atat reprezentantii Uniunii PSD+PUR, cat si cei ai Aliantei PNL-PD (…)" "O a doua problema care a suscitat discutii intense a fost cea a cheilor de verificare sau de control avute in vedere la intocmirea proceselor-verbale de catre birourile electorale ale sectiilor de votare. Importanta cheilor de control era majora, caci de acuratetea intocmirii proceselor-verbale depindea corectitudinea rezultatelor alegerilor" (…)

COLABORARE. Dan Matei Aghaton si Ioan Onisei (dreapta) au avut pozitii comune in BEC dupa ce discutau in prealabil

ZIUA 26, 19 noiembrie. Pe ordinea de zi se afla o plangere a PSD impotriva demersurilor Coalitiei pentru un parlament curat. Spre surprinderea autorului, primul care a luat cuvantul a fost reprezentantul PSD Dan Matei Agathon, care a cerut trimiterea sesizarii catre birourile electorale, adica exact ceea ce propusese cu o zi in urma reprezentantul PD, Ioan Onisei.

"De unde aceasta spectaculoasa rasturnare de situatie? Explicatia aveam sa o aflu dupa sedinta de la Onisei. Reprezentantul PD mi-a spus ca inca din dupa-amiaza zilei precedente discutase cu Agathon despre impactul intern si international al unei posibile reactii de condamnare din partea BEC a actiunii unei organizatii a societatii civile, cerandu-i sa-si convinga sefii politici de necesitatea retragerii plangerii PSD. Acesta este si motivul pentru care sedinta de ieri s-a incheiat fara a se mai relua discutia pe aceasta tema, asa cum se hotarase initial, asteptandu-se reactia liderilor PSD. Propunerea facuta de Agathon in debutul sedintei, surprinzatoare pentru noi, ceilalti membri ai BEC, care nu stiam de aceste jocuri de culise, arata ca, de fapt, demersul initiat de Onisei avusese efectul scontat. Pentru mine insa, explicatiile date de Onisei, de care nu am motive sa ma indoiesc, au avut darul de a-mi intari convingerea ca intre cele doua formatiuni politice sau cel putin intre curentele reprezentate de Agathon si de Onisei, exista disponibilitatea unor intelegeri si colaborari politice. Cu atat mai mult cu cat, asa cum deja era lesne de observat, de multe ori Agathon si Onisei au avut pozitii comune in cadrul dezbaterilor BEC, rezultat al unor discutii prealabile.

Pentru cei care nu au cunoscut topografia locului, precizez ca din sala de sedinte se intra intr-o camaruta in care se afla un calculator si un fax aflate la dispozitia membrilor BEC. Aceasta era camera de taina unde se intalneau si discutau cei doi, uneori cu participarea si a altor membri BEC, nu foarte multi, printre care si subsemnatul. Chiar daca problemele discutate si armonizarea punctelor de vedere priveau, de regula, chestiuni tehnice, precum proiectele hotararilor de interpretare, era de presupus ca cei doi nu actionau fara acordul celor pe care ii reprezentau, fiind vorba de o strategie asumata de partidele lor ori de unii dintre liderii acestora.

Convingerea mea era atat de puternica incat nu as fi fost deloc surprins daca partidele cu pricina ar fi pus in practica, dupa alegeri, o anumita forma de parteneriat politic. Oricum, la acel moment, cooperarea dintre reprezentantii celor doua mari forte politice era mai mult decat evidenta. Noi dovezi clare in acest sens aveau sa se produca in zilele urmatoare. Detalii la momentul potrivit."

ZIUA 32, 27 noiembrie. In aceasta sedinta se reia o discutie ce viza hotararea BEC nr. 85 din 25 noiembrie, prin care li se permiteau partidelor sa inregistreze electronic continutul proceselor-verbale incheiate la nivelul sectiilor de votare in paralel cu operatiunile efectuate de INS. "Cum asta presupunea reluarea hotararii nr. 85, Agathon a cerut invitarea celor de la Statistica. A urmat o disputa aprinsa intre Onisei si reprezentantii INS, primul insistand asupra necesitatii ca partidele politice sa poata fotocopia electronic toate procesele-verbale de la sectii. (…) Trebuie spus ca toata aceasta disputa, inutil prelungita pe durata a trei zile, era pe cale sa produca un rezultat pervers, atmosfera devenind tot mai ostila lui Onisei si, implicit, ideii sustinute de acesta. Sesizand pericolul, Agathon a intervenit, atentie, in sprijinul lui Onisei, cerand energic respectarea hotararii pe care o adoptasem deja in urma cu doua zile. Am profitat de moment si am cerut sistarea discutiilor, propunand, totodata, sa ne concentram asupra situatiei ivite la Bucuresti, unde buletinele de vot fusesera tiparite gresit. S-a decis o pauza pentru informare in legatura cu cazul pe care l-am semnalat (...)"

ZIUA 35, 30 noiembrie. "Nici nu am ajuns bine acasa, ca ma suna Flesariu: «Radule, e de rau!». Ce de rau, il intreb. «Pai, mi-a raspuns Flesariu, conform comunicatelor BEC cu privire la rezultatele partiale, voturile nule au scazut, ceea ce nu se putea intampla in realitate», ma lamureste el. Am fost de acord cu Flesariu ca situatia era anormala, dar nu am banuit furtuna ce avea sa urmeze (…) intre timp, furtuna fusese declansata. Desi eu unul am ratat momentul transmiterii ei in televiziune, vestea ca prezidentiabilul aliantei a acuzat fraudarea alegerilor de catre PSD si ca in consecinta cere anularea scrutinului mi-a ajuns repede la urechi. M-am gandit ca Ghergut va convoca de indata o sedinta a BEC pentru a discuta cererea Aliantei. Numai ca o astfel de sedinta a tot intarziat. Motivul: nu exista o contestatie depusa la BEC! Eram parca intr-un roman kafkian - toata lumea vorbea despre frauda electorala, dar contestatia oficiala ia-o de unde nu-i! Alianta, nu stiu daca din calcul electoral, din necunoastere sau pur si simplu din pripa, a procedat de-a-ndaratelea: mai intai a anuntat publicul si abia apoi a depus contestatia la BEC (inregistrata abia la ora 16:37 sub nr. 233/30.11.2004) (…). BEC a decis cu o larga majoritate - 21 din cei 26 prezenti - ca sesizarea Aliantei cu privire la fraudarea alegerilor parlamentare era neintemeiata. (…) Decizia noastra trebuia facuta publica asa cum am incredintat misiunea de a o comunica presei care astepta nerabdatoare la parterul cladirii, unui trio format din Ghergut (n.r. - presedintele BEC), Camenita (loctiitor al lui Ghergut) si Opris (presedinte al AEP), insotit de reprezentantii Statisticii. Desi ne asteptam ca lucrurile sa nu decurga tocmai calm, nimeni dintre noi nu cred ca a banuit ceea ce avea sa urmeze. De unde sa fi stiut ca Ghergut, in loc sa comunice rezultatul votului din BEC, avea sa se angajeze intr-un veritabil razboi cu reprezentantii opozitiei, cu Traian Basescu in primul rand! Iesirea lui, poate justificata sub aspect uman, caci, aveam sa aflu mai tarziu, tocmai avusese un deces in familie, era impardonabila din partea unui magistrat. Vorba aia: daca tacea, filosof ramanea. Asa, consecintele au fost din cele mai grave: discreditarea BEC prin partizanatul politic, exprimat fatis de Ghergut, si alimentarea suspiciunilor cu privire la incorectitudinea alegerilor. Aceste doua fantome aveau sa bantuie de acum incolo intreaga activitate a Biroului. Tarziu in noapte, dupa ce am comentat, alaturi de alti cativa colegi, noua turnura a evenimentelor, am plecat spre casa. Toata intamplarea imi lasase insa un gust amar."

ZIUA 36, 1 decembrie. "Pe ordinea de zi a sedintei se afla, printre altele, contestatii la desfasurarea alegerilor. Una dintre acestea apartine Aliantei D.A., filiala Tg. Jiu. Agathon: «Ieri am respins contestatia Aliantei pe aceeasi tema, asa ca propun aceeasi solutie, primul ca de obicei: sa se respinga contestatia din lipsa de probe».
Onisei: statistica ne-a ramas datoare cu un raport
Sussemnatul: Unde este raportul?
Agathon in mod surprinzator: Statistica sa ne prezinte raportul!
Camenita: Sunt de acord, dar sa ne gandim ca Statistica nu a avut timpul necesar pentru redactarea raportului.
Onisei: Trebuia sa o faca deja (…)
Agathon, democrat si impartial: Propun respingerea contestatiei (n.r. - a PSD Covasna formulata impotriva unei hotarari a BEC Covasna prin care era admisa o plangere a Aliantei cu referire la caracterul calomnios al unui material de presa). (…)
Toata lumea este de acord.
Al 13-lea punct - contestatia Aliantei formulate impotriva modului de numarare a voturilor si a soft-ului folosit de INS.
Agathon: Unde sunt probele?"

ZIUA 38, 3 decembrie. "Ne-am reunit intr-o noua sedinta la ora 17:00. Urma intalnirea cu delegatia OSCE. Pe un ton diplomatic, reprezentantii OSCE au cerut lamuriri legate de aceeasi mare problema a voturilor nule. Pe rand, Ghergut, Camenita, Flesariu si cei de la Statistica le-au explicat cum stau lucrurile. (…) Nu stiu cat de folositoare a fost discutia pentru cei de la OSCE, dar eu unul tot am aflat ceva, anume numarul de sectii de votare in care s-au inregistrat erori de completare: 534 din totalul de peste 17.500. Era una din informatiile care, alaturi de multe altele, ar fi trebuit cuprinsa in raportul pe care l-am tot cerut Statisticii, raport niciodata prezentat in mod oficial."

IN LOC DE CONCLUZII

"Secretar general al PSD la acea vreme, Agathon, care a renuntat sau a fost obligat sa renunte la o noua candidatura parlamentara pentru a reprezenta partidul in BEC, si a facut-o cu succes, a pierdut totul pe linie politica. Acum nu mai este nici secretar general al partidului si nici parlamentar; nici macar nu a fost nominalizat ministru in cabinetul din umbra al lui Nastase; in fapt, a disparut din prim-planul vietii politice. In schimb, reprezentantul PD din BEC, Onisei, care nici el nu a putut candida pentru un nou mandat de deputat, a devenit secretar de stat la Ministerul Culturii condus, pana in vara lui 2005, de Mona Musca. Cum a ajuns ministru adjunct mi-a spus-o chiar el: «Mona a pus conditia ca eu sa-i fiu secund»."