Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Constituțională a respins, ieri, existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, sesizată de președinții Senatului și Camerei Deputaților, după ce Executivul Orban și-a asumat răspunderea pe Legea Bugetului de stat și asupra Legii Bugetului Asigurărilor sociale de stat. În fapt, surse politice afirmă că sesizarea a fost făcută prost, în sensul că legea trebuia atacată pe motive de neconstituționalitate, nu pentru că ar exista un conflict între puterile statului. Dovadă în acest sens stă faptul că, tot ieri, CCR a admis mai multe excepții de neconstituționalitate ale unor acte normative pentru care Executivul și-a angajat răspunderea, pe motiv că acestea se aflau deja în dezbaterea Parlamentului.
Sesizarea făcută de Marcel Ciolacu și de Teodor Meleșcanu, potrivit căreia ar exista un conflict juridic constituțional între Parlament și Guvern, a fost respinsă, ieri, de Curtea Constituțională, CCR admițând că, în fond, Constituția nu interzice Executivului să adopte Legea Bugetului de stat și Legea Bugetului Asigurărilor sociale de stat, prin asumarea răspunderii. Mai multe voci din mediul politic spun că, de fapt, nu conflictul juridic ar fi trebui să fie adus în fața Curții, ci să fie atacată legea în ansamblul ei, cu excepție de neconstituționalitate.
Acest lucru este recunoscut de însuși liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu. “Spre deosebire de PNL, noi am dat dovadă de responsabilitate. Nu am vrut să blocăm țara, prin contestarea pe fond a bugetului, ci să împiedicăm precedentul deosebit de periculos generat de iresponsabilitatea lui Orban. S-a deschis o cutie a Pandorei, acesta este adevărul! Și se va vedea pe viitor”, a scris acesta pe contul său de socializare.
Situație similară și cu privire la desemnarea făcută de președinte
Specialiștii în drept constituțional sunt de părere că aceeași soartă va avea și sesizarea conflictului juridic de natură constituțională făcută de șefii Parlamentului în legătură cu decizia lui Klaus Iohannis de a-l desemna tot pe Ludovic Orban pentru a forma un guvern, în ideea de a declanșa alegerile anticipate, după ce, cu doar o zi înainte, Ludovic Orban a fost demis de Parlament, prin moțiune de cenzură. Asta, deoarece, odată sesizat conflictul juridic, conducerea Parlamentului nu ar fi trebuit să convoace audierile miniștrilor și nici să stabilească o dată pentru acordarea votului de învestitură, acte care anulează demersul sesizării CCR.
O altă chestiune care reiese din deciziile luate, ieri, de CCR, este aceea a faptului că legea privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi, adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului, putea fi blocată de la intrarea ei în vigoare fără ca Parlamentul să dea jos Executivul prin moțiune de cenzură, riscând, astfel, declanșarea alegerilor anticipate. Curtea a admis, ieri, obiecția de neconstituționalitate invocată de PSD, după ce Ludovic Orban și-a asumat răspunderea pe proiectul de lege privind modificarea OUG 114/2018, proiect care viza inclusiv interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat. CCR a decis că asumarea răspundeii este neconstituțională, întrucât, pe rolul Parlamentului, există în dezbatere un proiect de lege similar. Lucru identic și cu privire la alegerea primarilor în două tururi, care face obiectul unui proiect de lege aflat în dezbaterea Parlamentului
