Dragnea a dat în judecată Comisia Europeană la Curtea de Justiţie a UE

Comisia Europeană a fost reclamată de către liderul social-democraţilor din România pentru încălcarea principiului bunei administrări, prin refuzul de a ancheta o investigaţie a Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) împotriva companiei Tel Drum. Plângerea lui Liviu Dragnea, în care se cere, printre altele, şi plata cheltuielilor de judecată a fost înaintată Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în data de 11 decembrie 2018, potrivit unui document publicat în Jurnalul Oficial al UE.

Preşedintele PSD susţine, în plângerea sa înaintată Curţii de Justiţie a UE, că trei motive l-au determinat să depună această cerere. Primul este întemeiat pe încălcarea alineatelor 1, 2 şi 4 ale articolului 9 din Regulamentul OLAF, precum şi pentru că a fost încălcat dreptul de apărare al reclamantului în cadrul investigaţiilor efectuate de acest organism, mai ales fiind încălcat dreptul de a fi ascultat şi respectarea prezumţiei de nevinovăţie.

Apoi, printre argumentele înaintate se află şi faptul că a fost încălcat principiul bunei administrări în ceea ce priveşte investigaţiile, precum şi refuzul de a deschide o anchetă referitoare la modul în care a fost desfăşurată investigaţia OLAF. Nu în ultimul rând, Dragnea acuză şi încălcarea dreptului de acces la documentele privind investigaţia desfăşurată de OLAF.

Anchetat de DNA şi cu averea poprită

În demersul său, liderul social-democrat este reprezentat de doi avocaţi, B. O’Connor şi S. Gubel, şi vizează sesizarea pe care OLAF a înaintat-o DNA, care a stat la baza deschiderii dosarului “Tel Drum”, Dragnea solicitând anularea Deciziei OCM (2018)/20575 a Comisiei Europene, comunicată reprezentantului legal printr-o scrisoare din 1 octombrie anul trecut. Se solicită, de asemenea, ca pârâta Comisia Europeană să suporte cheltuielile de judecată.

La mijlocul lunii noiembrie a anului 2017, DNA dădea publicităţii un comunicat de presă prin care anunţa faptul că Liviu Dragnea este urmărit penal pentru constituirea unui grup infracţional organizat, infracţiuni legate de deturnarea fondurilor europene, favorizarea unei companii în privinţa acordării de contracte şi abuz în serviciu, infracţiuni presupus a fi fost comise în perioada în care Dragnea conducea Consiliul Judeţean Teleorman. Procurorii au precizat, atunci, că dosarul s-a constituit în baza unei sesizări a OLAF, din septembrie 2016, privind suspiciuni de obţinere ilegală, pe baza unor acte fase, a unor finanţări din fonduri europene pentru reabilitarea unor drumuri judeţene. Procurorii au instituit, atunci, pe numele lui Liviu Dragnea măsura popririi conturilor, inclusiv al celui de salarii, dar şi sechestrul asigurător pe bunurile mobile şi imobile ale preşedintelui Camerei Deputaţilor.

Comisia Europeană a fost notificată, la începutul acestui an, că a luat act de acţiunea făcută de Liviu Dragnea la Curtea de Justiţie a UE şi că va depune întâmpinarea în timpul legal. Comisia mai susţine că respectă atât independenţa OLAF, cât şi pe cea a instanţelor de judecată.

Şeful social-democraţilor reclamă faptul că nu se anchetează investigaţia OLAF şi că i-a fost încălcat dreptul la apărare şi prezumţia de nevinovăţie