Dragnea cere reciprocitate în politica externă

După ce Klaus Iohannis a reproşat Guvernului că nu-l consultă în ce priveşte chestiuni de politică externă, preşedintele PSD a răspuns cu aceeaşi monedă, imputându-i şefului statului că nu informează Executivul în ce priveşte poziţiile României la nivelul Consiliului European, deşi acolo se discută şi chestiuni a căror implementare depinde de Guvern. Declaraţia lui Dragnea arată că întrevederea Iohannis-Dăncilă nu a liniştit spiritele în ce priveşte politica externă.

Acuzaţia făcută de Liviu Dragnea a fost făcută în ziua dinaintea Summit-ului Consiliul European-Balcanii de Vest, care se desfăşoară astăzi şi mâine la Sofia. „Acolo se discută despre chestiuni care ţin foarte mult de economia României, de măsuri care sunt în zona guvernamentală şi unele sunt în zona parlamentară. Când preşedintele merge la astfel de întâlniri, noi începem să facem analize, evaluări, consultăm oameni cu calităţi de-astea, extrasenzoriale, cam ce spune, cam ce ar putea să spună, cam ce gândeşte. Că poate se întoarce şi trebuie să luăm nişte decizii şi noi nu ştim, că nici după ce se întoarce noi nu aflăm”, a spus Dragnea. Acesta a afirmat că Iohannis este „un lup moralist”, în condiţiile în care cere să fie informat de Guvern, dar el însuşi nu informează Palatul Victoria în domeniul politicii externe. Întrebat dacă a făcut demersuri pentru a remedia această situaţie, Dragnea a spus: „Am făcut demersuri de ne-am săturat”. Spusele liderului de guvernământ redeschid practic disputa dintre Preşedinţie şi Guvern pe tema reprezentării la Consiliul European, care a fost un conflict politic major în 2012, avându-i atunci ca protagonişti pe Traian Băsescu şi Victor Ponta. În 28 iunie 2012, Ponta l-a lăsat acasă pe Băsescu şi a plecat la Consiliul European de la Bruxelles, în pofida unei decizii a CCR care stipula că premierul poate participa doar cu delegare la preşedinte. Chiar şi după decizia Curţii, Ponta a clamat că şeful statului este obligat să informeze Guvernul asupra acţiunilor de politică externă şi să ceară un mandat de la Parlament atunci când vorbeşte în numele României cu liderii europeni.

Dacă noţiunea de mandat pe care ar trebui să îl ceară de la înălţimea funcţiei este prea mult, ar trebui măcar o consultare. Niciun om, indiferent ce capacitate are, nu le poate şti pe toate. Şi atunci e bine să te consulţi în Guvern, în Parlament, pentru că acolo trebuie să vorbeşti ceva.