Accesarea de fonduri europene pe agricultură a fost o practică curentă pentru aeroporturile din Uniunea Europeană

Accesarea de fonduri europene pe agricultură a fost o practică curentă pentru aeroporturile din Uniunea Europeană, precum şi pentru alţi fermieri care nu sunt consideraţi "activi" (de exemplu cluburi de golf) şi care urmează să devină neeligibili, conform unui proiect de reformă a politicii agricole comune a UE, precizează reprezentanţii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, într-un comunicat remis citat de agerpres.ro.

Precizările CNAB vin după ce ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a arătat, marţi, că Aeroportul Otopeni nu va mai primi, din 2014, sprijinul pe suprafaţa de păşune pe care o întreţine, în urma deciziei luate la nivel european de a întocmi o listă neagră cu cei care nu sunt fermieri activi.

Potrivit CNAB, accesarea unor subvenţii pentru întreţinerea unor suprafeţe de teren înierbate s-a realizat în conformitate cu normele europene în domeniu, iar auditurile efectuate de către autorităţile competente au confirmat respectarea integrală a procedurilor şi legislaţiei în domeniu.

"Accesarea cu succes a unor fonduri europene constituie o dovadă în plus a faptului că, în calitatea sa de societate comercială, CN Aeroporturi Bucureşti a utilizat toate resursele pentru suplimentarea veniturilor. Acţiunea a condus, printre altele, la creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene de către România", se mai arată în comunicatul citat.

Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Dorel Benu, a arătat că Aeroportul Otopeni a primit subvenţii din fonduri europene timp de trei ani, în perioada 2008-2010, pentru cele peste 100 de hectare de pajişti, însă din 2011 nu au mai depus cerere de plată.

În condiţiile acordării unor subvenţii pe hectar de circa 75 de euro în 2008, de 80 de euro în 2009 şi 90 de euro în 2010, suma totală încasată de Aeroportul Otopeni a depăşit 24.000 de euro în cei trei ani.