Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul legislativ privind aplicarea de măsuri alternative la executarea pedepsei cu închisoarea, prezentat miercuri în cadrul unei dezbateri organizate de Comisia juridică din Senat, va ţine cont de propunerea Ministerului Public referitoare la realizarea unui studiu care să evalueze dinamica infracţională, a declarat senatorul liberal Alina Gorghiu, iniţiator al actului normativ.
"Proiectul acesta nu vine ca o inovaţie, este însă un debut de dezbatere în viitor, pentru că am reuşit să cooptăm în acest proiect Parchetul General. Ministerul Public a venit astăzi cu opţiunea unui studiu care să evalueze dinamica infracţională, motiv pentru care vom genera toate modificările în legislaţia penală astfel încât să ţinem cont de starea infracţională la zi. Consiliul Superior al Magistraturii a avut un punct de vedere favorabil, cu observaţii pe viitoarele modificări legislative, pe textul propriu-zis", a afirmat Gorghiu.
Ea a precizat că iniţiativa legislativă vizează cu precădere persoanele care săvârşesc infracţiuni de o gravitate scăzută.
"Grupul căruia ne adresăm prin acest proiect de lege este cu precădere grupul persoanelor care săvârşesc infracţiuni de gravitate scăzută, care reprezintă un risc scăzut pentru societate şi care nu ar presupune executarea", a explicat senatorul liberal.
Tamara Manea, reprezentant al Parchetului General, a susţinut că primul pas în materializarea acestui proiect este acela de a fi realizat un studiu privind starea infracţională din România.
"Să prezentăm un studiu privind starea infracţională din România, câte persoane beneficiază de alte forme de măsuri alternative privative de libertate. Credem că trebuie să existe o fundamentare foarte serioasă cu privire la ceea ce avem astăzi", a menţionat Manea.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avut un punct de vedere favorabil, cu observaţii pe viitoarele modificări legislative.
"CSM salută această iniţiativă legislativă. Susţinem o asemenea politică pentru că ea vine în folosul sistemului judiciar", a spus Victor Alistar, membru al CSM.
Colegiul Psihologilor din România şi-a exprimat, de asemenea, dorinţa de a se implica pe tot ceea ce înseamnă reintegrare socială a celor care vor ieşi din penitenciar.
"Un psiholog ar putea să furnizeze informaţii despre starea de sănătate mentală a celui în cauză şi să furnizeze informaţii în cazul condamnaţilor recidivişti. Până acum nu există o specializare de acest tip privind evaluarea deţinuţilor. Cei de la Asociaţia Psihologilor din România au pus bazele unui ghid de bune practici privind evaluarea deţinuţilor care urmează să execute pedepse alternative", a afirmat Cătălin Nedelcea, preşedintele Colegiului Psihologilor din România, punct de vedere susţinut şi de Alina Gorghiu.
"Colegiul Psihologilor are dorinţa de a se implica pe tot ce înseamnă reintegrare socială a celor care vor ieşi din penitenciar pe aceste măsuri alternative. Cert este că trebuie să găsim o soluţie astfel încât să aducem în legislaţie măsuri concrete, care să respecte şi principiul umanismului consacrat în dreptul penal, şi drepturile şi libertăţile celor din penitenciare, să rezolvăm şi cele cerute de CEDO prin hotărârea pilot pentru a nu fi România pasibilă de sancţiuni pecuniare", a spus Gorghiu.
Preşedintele Comisiei juridice din Senat, social-democratul Robert Cazanciuc, a opinat că filozofia acestui proiect se regăseşte în toate statele membre ale UE, însă problema apare în momentul în care vrei "să faci în mod concret".
"Sunt câteva lucruri care trebuie tranşate. Limitele de pedeapsă şi vorbim aici de recidivişti. Recidivişti în sensul Codului penal sau în sensul celui care a mai săvârşit fapte penale? Trebuie stabilită la un moment dat o politică penală cum e mai eficient: să beneficieze cei care au mai săvârşit fapte penale, care nu au mai săvârşit, limitele de pedeapsă la cinci ani, la şapte ani, la zece ani, condiţiile concrete în care fapta a fost săvârşită. E clar că aici nu e o decizie matematică, punem brăţări celor care au cinci, şapte sau zece ani. Ar trebui la un moment dat cineva să decidă cu nişte criterii generale pornind de la modul în care a săvârşit o faptă cel condamnat, să vedem dacă această facilitate până la urmă ajută deţinutul să se reintegreze, ajută familia să fie aproape de el. Interesul este ca acei oameni să nu mai ajungă vreodată să săvârşească fapte penale dacă este posibil. Pentru că cel mai greu lucru de suportat, indiferent cine şi ce faptă a săvârşit, este depărtarea de familie. Şi atunci e o formulă prin care oamenii sunt ţinuţi aproape de casă, dar dacă înţeleg că societatea le oferă o a doua şansă, despre asta este vorba, de o a doua şansă într-o manieră modernă", a explicat Cazanciuc.
La rândul lor, reprezentanţii MAI au informat că au în lucru un proiect legislativ pe această problematică, elaborat împreună cu STS, urmând ca acesta să fie coroborat cu măsurile alternative la executarea pedepsei din proiectul aflat în dezbatere, care vizează monitorizarea brăţărilor electronice. AGERPRES
