x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Incredibil! - Alesii muncesc 20 de zile pe an

Incredibil! - Alesii muncesc 20 de zile pe an

08 Oct 2004   •   00:00

POLITIC

Una din preocuparile parlamentarilor atat din actuala legislatura, cat si din cea trecuta a fost sa initieze proiecte de lege prin care instituiau diverse sarbatori, multe dintre ele cu statut de zile nelucratoare. Unele au fost adoptate, altele au fost respinse sau isi asteapta soarta prin sertarele Parlamentului.

As da zile de la mine…

OANA STANCU, DANA PICIU

Acum doi ani, Parlamentul a adoptat o lege prin care se declara ziua de 22 decembrie "Ziua Libertatii Romaniei". Actul normativ a fost facut de Guvern si prevede ca Guvernul Romaniei, autoritatile publice centrale si locale vor organiza activitati festive pentru marcarea acestui eveniment.

ZIUA NATO. In acest an trei deputati PSD, Minodora Cliveti, Ioan Timis si Iosif Armas, dar si unul UDMR, Tamas Sandor, au initiat legea care instituie "Ziua NATO" in Romania, in fiecare an in prima duminica a lunii aprilie. "Ziua NATO" este pentru Romania o sarbatoare publica dedicata democratiei si spiritului european si euro-atlantic, se arata in textul legii. Cu aceasta ocazie Guvernul va organiza manifestari publice, mass-media publice vor sustine aceste manifestari prin programele lor, autoritatile administratiei publice locale, organizatiile nonguvernamentale interesate, reprezentantii societatii civile pot sprijini manifestarile organizate de catre Guvern. Aceasta lege a fost adoptata de Parlament. Insa, cu doi ani inainte, doi dintre cei patru initiatori, Minodora Cliveti si Ioan Timis, au mai avut o astfel de initiativa legislativa care prevedea ca ziua de 19 noiembrie sa fie "Ziua NATO", zi nelucratoare, proiect care a fost respins.

ZIUA TINERETULUI. 15 deputati de la toate formatiunile politice parlamentare au initiat proiectul legislativ privind "Ziua Nationala a Tineretului", propu-nere nesustinuta de Guvern, respinsa de Senat, dar care, la inceputul acestei saptamani, a fost adoptata de plenul Camerei Deputatilor, aceasta fiind si Camera decisiva. Ziua de 2 mai se va institui ca si zi nationala a tineretului. Textul legii pre-vedea initial ca aceasta zi este libera pentru tinerii cu varsta cuprinsa intre 18 si 35 de ani, dar Comisia de in-vatamant a respins aceasta propunere, intrucat a tinut cont de principiul constitu-tional conform caruia cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice.

Trei senatori PSD, Adrian Paunescu, Ion Solcanu si Grigore Zanc, au propus ca in fiecare an, in a treia zi de vineri a lunii aprilie, sa fie Ziua Presei Romane. Proiectul a starnit valuri in randul formatorilor de opinie din presa, care au spus ca nu au nevoie de o zi a presei, iar proiectul a fost respins de Senat.

ZIUA EROILOR. Eroii au si ei o zi a lor, instituita prin lege in 1995. "Ziua Eroilor", sarbatoare nationala a poporului roman, se sarbatoreste in cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Pasti - ziua Inaltarii Domnului Iisus Hristos - potrivit traditiei romanesti. "Autoritatile publice, institutiile de orice fel si toti cetatenii tarii au indatorirea de a pastra si de a intretine monumentele eroilor si locurile lor de veci. Aceleasi indatoriri le revin si fata de monumentele si locurile de veci ale eroilor altor state cazuti in lupta pe teritoriul Romaniei. Reprezentantii statului roman si ai Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Romane au datoria ca in statele in care se afla sa acorde onoarea si grija cuvenite cinstirii eroilor romani care s-au jertfit pe pamant strain pentru patrie si umanitate, prevede textul acestei legi.

ZIUA CONSTITUTIEI. Tot in 1995, Parlamentul instituia prin lege ca data de 8 decembrie sa se declare "Ziua Constitutiei Romaniei". In scopul sarbatoririi acestei zile autoritatile publice si celelalte institutii publice vor arbora drapelul Romaniei si vor organiza actiuni culturale si manifestari stiintifice consacrate dezvoltarii democratiei constitutionale in Romania.

ZIUA ADOLESCENTULUI. Din 1997 avem si "Ziua Adolescentului" in fiecare an in cea de-a doua duminica a lunii mai. Cu prilejul sarbatoririi "Zilei adolescentului" se organizeaza activitati cultural-artistice si sportive si se difuzeaza, prin mijloace de informare in masa materiale publicistice vizand problematica fenomenului adolescentin. Autoritatile centrale si locale din domeniul invatamantului, culturii, cercetarii, tineretului, sportului si turismului trebuie sa acorde sprijin material financiar si organizatoric sarbatoririi acestei zile.

ZIUA DRAPELULUI. Cu un an mai tarziu ne alegem si cu "Ziua drapelului national", sarbatorita la 26 iunie. Si aceasta zi trebuie marcata, conform legii, prin programe si manifestari cultural-educative, cu caracter evocator sau stiintific, consacrate istoriei patriei, precum si prin ceremonii militare specifice, organizate in cadrul unitatilor MApN si ale MI. Guvernul si autoritatile trebuie sa ia masurile necesare pentru ca in aceasta zi drapelul Romaniei sa fie arborat, iar in Capitala si in municipiile-resedinta de judet sa se organizeze ceremoniale publice de inaltare a drapelului.

15 AUGUST. In aceasta legislatura, deputatele PSD Lucia Lepadatu si Liana Naum au depus o propunere legislativa care stabilea ziua de 15 august, cand se praznuieste Adormirea Maicii Domnului, ca zi de sarbatoare nationala nelucratoare. Motivatia lor este aceea ca "nu este firesc sa fie ingradita unui neam crestin posibilitatea de a-si manifesta evlavia". Initiatoarele mai sustineau ca in aproape toate tarile crestine ale Europei ziua de 15 august este libera.

Cei care nu respecta sarbatorile legale in care nu se lucreaza pot fi sanctionati, conform unei alte legi adoptata de Parlament in urma cu 8 ani. Nerespectarea dispozitiilor amintite constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenzi intre 50 si 200 de milioane de lei.

ZIUA RUSALIILOR

Senatorul UDMR Sogor Csaba (UDMR) a initiat un proiect de lege privind declararea ca zile libere si a primei si a doua zi de Rusalii. Initiativa a fost insa respinsa de senatori. Senatorul propunea modificarea articolului din Codul Muncii referitor la sarbatorile legale nelucratoare, sustinand ca Rusaliile reprezinta "o sarbatoare de cea mai mare importanta in calendarul tuturor bisericilor crestine". Ion Solcanu (PSD) i-a invitat pe udemeristi la munca. "Aceste sarbatori legale sunt de natura sa sporeasca apetitul de munca al poporului roman. Sarbatorim o zi, dar a doua zi, la munca!", a indemnat Solcanu, in timp ce Corneliu Bichinet l-a invitat pe Sogor Csaba "sa fie atent la o alta sarbatoare nationala - 1 Decembrie", cunoscut fiind incidentul in care senatorul UDMR si-a pus banderola neagra de Ziua Nationala.

Initiativa lui Sogor Csaba nu s-a bucurat nici de sustinerea Guvernului, insa motivatiile Executivului au nemultumit UDMR si opozitia. Guvernul si-a explicat avizul negativ prin faptul ca titlul propunerii este unul "ecranat", avand in vedere ca Sogor Csaba se refera la "completarea" unui alineat din Codul Muncii si nu la "modificarea" acestuia, cum ar fi fost corect, si prin precizarea ca Rusaliile se sarbatoresc intotdeauna in ziua de duminica, care este oricum libera, astfel incat initiativa legislativa ar trebui sa se refere doar la cea de-a doua zi de Rusalii.

ZIUA IERTARII

Deputatul minoritatilor Metin Cerchez a depus o initiativa legislativa in care propune declararea zilei de 16 decembrie drept Ziua Iertarii, impacarii si ajutorarii aproapelui, o zi a bunului samaritean. El a vazut aceasta zi ca pe una similara "unei zile din SUA, in care insusi presedintele Statelor Unite gratiaza curcanul intr-un gest de iertare". La noi, aceasta zi se vrea una in care oricare cetatean il va ajuta pe cel de langa el, o zi in care initiatorul spera ca romanul va deveni cu adevarat mai bun. Proiectul lui Cerchez nu a fost sustinut de Guvern pentru ca la data de 16 decembrie prin alta lege a fost instituita Ziua solidaritatii nationale impotriva dictaturii. In aceasta zi se arboreaza drapelul Romaniei si se organizeaza actiuni educative. Senatul a respins propunerea lui Cerchez.

ALESII MUNCESC 20 DE ZILE PE AN

Fata de restul celor platiti de stat, parlamentarii au doua vacante foarte lungi pe an: intre 1 iulie si 1 septembrie vacanta de vara si intre 20 decembrie si 1 februarie vacanta de iarna. Asadar din cele 365 de zile ale anului, raman 261. Senatorii si deputatii nu au insa nici saptamana la fel de lunga ca restul salariatiilor statului. Ei lucreaza la Parlament de luni pana joi, iar vinerea ar trebui sa activeze in teritoriu, ceea ce nu se intampla, dovada rata mica de notorietate a alesilor si cota mica de incredere in ei. Asadar cu trei zile pe saptamana scazute, raman muncite 157 de zile. Si in acestea, parlamentarii muncesc de fapt cateva ore pe zi. De exemplu, luni un senator vine la lucru la ora 14.00, cand sunt sedintele grupurilor parlamentare si pleaca la ora 18.00 cand se inchide sedinta de plen. La interpelari nu raman decat vreo cinci senatori. Marti si miercuri comisii. Incep la 9.00, se temina pe hartie la ora 13.00, in realitate nu tin atat. Joi, sedinta de plen de la 9.00 la 13.00, de cele mai multe ori se termina la 11.00. Asadar, intr-o saptamana un senator munceste cel mult 16 ore, doar doua zile deci. In felul acesta numarul de zile lucrate pe an ajunge la...20. (Oana Stancu)
×
Subiecte în articol: politic publice româniei