Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Toate argumentaţiile care au stat la baza sesizării la Curtea Constituţională, de către preşedintele Klaus Iohannis, în legătură cu Legea Bugetului de Stat pe anul 2019 au fost demontate de către judecătorii CCR. Curtea îi atrage atenţia autorului excepţiilor de neconstituţionalitate că recomandările Uniunii Europene nu sunt obligatorii, precum şi faptul că Guvernul, atunci când a elaborat proiectul bugetului, nu era obligat, prin vreo lege, să ceară opinia Consiliului Fiscal, iar per ansamblu, legea adoptată de Parlament respectă toate criteriile pentru a fi promulgată. În ciuda acestei concluzii, Iohannis a retrimis, săptămâna trecută, legea înapoi la Parlament. PSD şi ALDE au precizat, deja, că Bugetul se va întoarce la preşedinte exact în forma adoptată iniţial.
Printre criticile de neconstituţionalitate invocate la CCR de Klaus Iohannis se află şi aceea că Legea Bugetului nu conţine opinia Consiliului Fiscal. În motivarea prin care a fost respins atacul, CCR arată că această critică este neîntemeiată, deoarece, în lipsa vreunei prevederi legale exprese cu privire la consultarea obligatorie a Consiliului Fiscal, CCR constată că “atribuţiile anteferite ale acesteia se execută din oficiu sau la cerere”. “Consiliul Fiscal nu este o autoritate publică de rang constituţional, iar legea nu reglementează caracterul obligatoriu al solicitării opiniei”, îi răspunde CCR lui Iohannis.
Preşedintele a invocat, de asemenea, anumite prevederi ale Recomandării Consiliului Uniunii Europene din 27 noiembrie 2018. Curtea reţine că “recomandarea nu este un act juridic cu caracter obligatoriu”. Mai mult, problema analizată în excepţia de neconstituţionalitate vizează aspecte care ţin de dreptul european, şi nu de Constituţia României. “Toate aceste aspecte vizează o procedură specifică dreptului UE care se desfăşoară între Comisia Europeană, Consiliul UE, Parlamentul European şi statul în cauză, iar obligaţiile rezultate din aceasta nu pot fi convertite în obligaţii constituţionale”, se mai arată în motivare.
Legiuitorul are dreptul exclusiv să decidă unde se duc impozitele
De altfel, CCR precizează că Guvernul a ţinut cont în elaborarea Bugetului de Stat pe anul 2019 de obligaţiile rezultate în articolul 126 din Tratatul de Funcţionare al Uniunii Europene. Iar, în ceea ce priveşte modul în care statul asigură resursele necesare realizării politicii naţionale bugetare, “acesta constituie un aspect de oportunitate a reglementărilor legale, ceea ce ţine de marja de apreciere a legiuitorului”. “Legiuitorul are deplina competenţă constituţională să stabilească atât impozitele şi taxele, cât şi cotele din acestea care se fac venit la bugetele locale”, mai scriu judecătorii constituţionali. Mai mult, aceştia subliniază că “este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească destinaţia impozitelor şi taxelor, precum şi a altor venituri ale Bugetului de Stat”.
Iohannis este contrazis şi în legătură cu faptul că Legea Bugetului este nepredictibilă. CCR arată că “Bugetul de Stat este o proiecţie bugetară, respectiv o previziune care se poate realiza 100% sau, dimpotrivă, poate suporta diferenţe care se pot ajusta prin corecţii, ce se concretizează în rectificări bugetare”. Astfel încât CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii Bugetului, invocată de preşedintele României.
Dragnea: “Nu avem ce să modificăm”
Fără nicio argumentaţie legală sau de ordin constituţional, Klaus Iohannis a decis să nu promulge Legea Bugetului şi, în spiritul campaniei electorale, a decis să o retrimită la Parlament, pentru “corectură”. PSD a precizat că nu va avea loc nicio astfel de corectură şi că legea se va întoarce la Cotroceni, pentru promulgare, în formă identică. “Iohannis nu este şeful statului. E în mintea lui şeful statului, pentru că el acţionează ca şef şi el nu are dorinţe, el are porunci, şi este foarte supărat şi deranjat când cineva îndrăzneşte să pună la îndoială poruncile. Nu, n-avem ce să modificăm, pentru că bugetul a fost construit foarte bine şi foarte riguros. Este doar dorinţa lui, intenţia lui, voinţa lui de a întârzia cât mai mult aprobarea Bugetului de Stat pentru a face cât mai mult rău României”, a declarant, în weekend, Liviu Dragnea. Acesta a adăugat că, dacă Guvernul va adopta ordonanţă de urgenţă pentru aprobarea plafoanelor bugetare, săptămâna viitoare va fi aprobat bugetul, care va fi retrimis pentru promulgare.
A existat şi o opinie separată. Livia Stanciu, promovată la CCR de Klaus Iohannis, este de părere că excepţiile Cotroceniului trebuiau admise.
Bugetul “ruşinii naţionale” l-a făcut de ruşine juridică pe preşedintele contestatar
