x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Klaus Iohannis, un președinte-candidat, aflat, de cinci ani, în război cu un partid politic

0
Autor: Ion Alexandru 15 Oct 2019 - 09:09
Klaus Iohannis, un președinte-candidat, aflat, de cinci ani, în război cu un partid politic

Considerat de toate casele de sondare a opiniei publice ca fiind cel mai bine cotat candidat la alegerile prezidențiale care vor avea loc luna viitoare, președintele în funcție al României, Klaus Werner Iohannis, a recunoscut, public, la sfârșitul săptămânii trecute, la o ședință de partid a PNL, că el se află în război deschis cu un partid politic – PSD.

Iar din analiza primului său mandat la Palatul Cotroceni, care a început la finalul anului 2014, rezultă că, practic, acest război a fost unul constant și permanent, pe care l-a întreținut cinci ani. Indiferent de numele președintelui acelui partid căruia i-a declarat război sau de premierul emanat de PSD, războiul a fost purtat prin cele mai dure mijloace. Iar lupta s-a dat folosindu-se arme una mai puțin ortodoxă decât alta, încălcându-se, în câteva rânduri, prevederile Constituției. În ultimul an, cel puțin, conflictul declanșat de președintele României împotriva PSD s-a tradus în refuzul de a revoca și numi în funcție membri ai Guvernului, emiterea de mesaje care au pus într-o lumină proastă România în raport cu capacitatea statului de a asigura Președinția Rotativă a Consiliului UE, au fost blocate legi elaborate de Parlament și au fost generate numeroase conflicte juridice de natură constituțională, într-o proporție nemaiîntâlnită în mandatele foștilor președinți.

 

Klaus Werner Iohannis, cetățean român de etnie germană, s-a născut în Sibiu, în data de 13 iunie 1959, și este, la bază, un profesor de fizică. A ocupat funcția de inspector școlar și, în anul 2000, sprijinit fiind de Forumul Democrat al Germanilor din România (FDRG), a fost ales, pentru prima dată, în funcția de primar al municipiului Sibiu. Funcție pe care a exercitat-o trei mandate și jumătate, până în 2014, când a intrat în PNL, a devenit președintele acestui partid, „executându-l chirurgical pe Crin Antonescu, și a fost nominalizat la alegerile prezidențiale precedente candidat al acestei formațiuni politice, aliată cu PDL-ul care l-a slujit pe Traian Băsescu, pentru Palatul Cotroceni. Bătălia prezidențială de acum cinci ani a fost dată de Iohannis cu președintele de atunci al PSD, Victor Ponta, pe care a reușit să-l învingă, în mod spectaculos, în al doilea tur de scrutin, la o diferență de peste un milion de voturi. Mesajul de campanie cu care a fost ales Iohannis s-a numit „România lucrului bine făcut”.

Timp de cinci ani însă, Klaus Iohannis s-a aflat permanent în logica de campanie cu care a intrat în lupta prezidențială, logică acutizată în timp, ajungându-se, în 2019, într-o logică de război, în cel mai strict sens al termenului.

Acest lucru a fost evocat, cu subiect și predicat, nu mai târziu decât la sfârșitul săptămânii trecute, de însuși Klaus Iohannis, care, aflat la pupitrul Partidului Național Liberal, a afirmat: „Noi suntem în plin război cu PSD. Dar de ce facem noi asta? Fiindcă noi, voi, liberalii, și cu mine, suntem oameni ai păcii, ai construcţiei, care vor să dezvolte România. De ce am intrat noi într-un război? Vă amintiţi cum a câștigat PSD alegerile vorbind despre lapte și miere și din prima zi au început să atace România și pe români, au început să atace justiţia gașca de penali și ne-am opus și eu și voi, după care   au început să atace toate sistemele mari din România. Au început cu justiţia, au continuat să înșurubeze neamuri și prietenari în funcţii de conducere în administraţie, învăţământ, sănătate și nu s-au oprit (…). Nu îmi place să mă laud, nu sunt omul cuvintelor mari, dar dacă tot ne-am uitat la filme video, pe cei doi elefanți de la început i-am alungat, nici amnistie și grațiere nu au reușit, nici codurile penale nu au reușit să le strice așa cum și-au imaginat și să nu credeți că nu au reușit fiindcă le-a venit mintea la cap, m-am suit eu în capul lor”.

 

Debut de mandat: Ponta, inamicul public numărul 1

Analizând activitatea sa în funcția de președinte, se pare că Iohannis a spus, în doar câteva cuvinte, exact planul pe care l-a urmat în ultimii cinci ani la Palatul Cotroceni. „Jurnalul” prezintă, succinct, momentele-cheie ale politicii interne, transformată în teatru de război, începând cu anul 2015, imediat după ce Klaus Iohannis a devenit președinte al României. Mai puțin contondent, este drept, în primii doi ani ai mandatului:

- 5 iunie 2015. Klaus Iohannis declara de la Palatul Cotroceni: „Astăzi, DNA a comunicat că prim-ministrul Victor Ponta este învinuit de fapte penale. Solicit demisia prim-ministrului Victor Ponta”.

- 9 iunie 2015. Președintele declara: „Victor Ponta ar fi trebuit să demisioneze și să se pună la dispoziția justiției. În schimb, s-a folosit de influența pe care o are în calitatea de prim-ministru și a solicitat majorității parlamentare să nu încuviințeze urmărirea penală”.

- 15 iunie 2015. Întrebat de un reporter cum vede modul în care prima moțiune de cenzură ințiată de PNL împotriva Guvenului Ponta, Iohannis a răspuns: „Acesta a fost nivelul de mobilizare la care s-a putut ajunge. Eu întotdeauna sper la mai bine”.

- 4 noiembrie 2015, după tragedia de la Colectiv, Iohannis afirma: „Târziu, foarte târziu, guvenul a demisionat, a fost nevoie să moară oameni ca această demisie să se producă”.

- Pe 28 aprilie 2016, Iohannis preciza: „L-am sunat pe domnul Dragnea și i-am spus că, după părerea mea, ar fi bine să renunțe la conducerea partidului”.

- 5 mai 2016. Președintele afirma, înaintea alegerilor locale, către electorat: „Uitați-vă din ce partid vin candidații. Vor fi unii care vor încerca să vă spună că toate partidele sunt la fel. Nu este adevărat. Nu toți sunt la fel. Este foarte important partidul din care provine candidatul. Uitați-vă bine!”

- 24 octombrie 2016. Întrebat de un reporter cum comentează afirmațiile Alinei Gorghiu că PNL ar fi vrut să-l susțină pe Dacian Cioloș pentru un nou mandat la Palatul Victoria, după alegerile parlamentare, Iohannis răspunde: „Da, mi se pare o idee foarte bună”.

 

Bodyguard al lui Kovesi și al „paraditorilor” de la DNA Ploiești

După alegerile parlamentare din noiembrie 2016, când PSD a câștigat cu un scor de peste 46%, iar ALDE i s-a alăturat în încercarea de a construi o majoritate parlamentară, Klaus Iohannis l-a chemat pe Tăriceanu la o întâlnire secretă, complet neconstituțională, în care i-a cerut să rupă orice alianță cu PSD, întrucât el, președintele, se află în război deschis cu această formațiune. Pe 16 decembrie 2016, Iohannis a confirmat că a avut loc o astfel de discuție informală. După care, războiul a fost dat pe față. Începând cu modul în care președintele a refuzat, fără să justifice de ce, prima nominalizare a Coaliției PSD-ALDE pentru funcția de premier și cu startul pe care l-a dat ieșirilor în stradă, când a îmbrăcat celebra geacă roșie. Iat momentele cele mai controversate din acea perioadă:

- 27 decembrie 2016. Iohannis anunța de la pupitrul prezidențial: „PSD și ALDE, care au ținut să vină împreună la consultări, mi-au propus-o pe doamna Sevil Shhaideh pentru poziția de prim-ministru. Am decis să nu accept această propunere. În consecință, solicit Coaliției PSD-ALDE să facă altă propunere”.

- 4 iulie 2017, în contextul în care au apărut în spațiul public abuzurile de la DNA, președintele spunea: „Nu văd niciun motiv de suspendare a doamnei Laura Codruța Kovesi de la șefia DNA. Nu văd cum este afectat statul de drept”.

- 15 februarie 2018, în contextul înregistrărilor apărute în spațiul public cu modul în care se fabricau dosarele la DNA Ploiești, Klaus Iohannis a declarat: „Niște penali fac o încercare disperată să atace și să destablizeze DNA. Acest atac din partea unor penali este de natură să îmi confirme că DNA face o treabă bună”. Întrebat de jurnaliști dacă a reușit să parcurgă acele stenograme care au apărut în presă, șeful statului a răspuns că nu și că nici nu intenționează să le parcurgă.

- 16 aprilie 2018 este momentul primei încălcări a Constituției de către Klaus Iohannis, care a anunțat că nu va da curs propunerii făcute de ministrul justiției.

- După ce Curtea Constituțională a decis că Iohannis trebuie să semneze, de îndată, demiterea lui Kovesi, Iohannis spunea la 5 iunie 2018, că „voi studia motivarea cu foarte mare atenție. O citim până o înțelegem, după care spunem exact care este soluția”. Mult mai târziu, președintele a emis decretul de revocare.

 

Blocarea activității Guvernului

Anul 2018, după ce Viorica Dăncilă a devenit al treilea premier al PSD, președintele Iohannis a ridicat ștacheta războiului la un alt nivel. Încă din 27 aprilie, Klaus Iohannis a ieșit la tribuna prezidențială, anunțând că i-a retras încrederea Vioricăi Dăncilă, considerând că aceasta „nu face față poziției de prim-ministru al României”, solicitându- i demisia. Din mai, președintele a început să atace PSD la baionetă, iar pe 7 mai a precizat, din nou, că „este imperioasă demisia acesteia”.

Iohannis a împărțit românii în două, „românii lui” și ceilalți. După mitingul uriaș antiabuzuri din Piața Victoriei din vara anului trecut, președintele cataloga demersul drept „un miting mediocru antijustiție”, invocat de „infractorul Dragnea”. „În România nu există niciun stat paralel. Este o invenție a pesediștilor care vor să-și justifice demersurile antijustiție și antiservicii. În România există un singur stat, pe care îl reprezint eu”. Deși Constituția arată, în cuprinsul articolului 84, alineat 1, că „în timpul mandatului, președintele României nu poate fi membru al unui partid politic”, Klaus Iohannis a participat, în mai multe rânduri, la ședințele de partid ale PNL, în condițiile în care nu era campanie electorală. Una dintre aceste prezențe a avut loc pe 24 august 2018, dar au mai urmat și altele, anul acesta. Și, deși Constituția nu permite președintelui să blocheze activitatea Guvernului, începând cu toamna anului trecut, Iohannis a refuzat, fără să motiveze, să numească unii membri ai Guvernului propuși de prim-ministru. Iar în vara anul 2019, a refuzat inclusiv revocarea unor membri ai Guvernului și desemnarea unor miniștri interimari. Curtea Constituțională a constatat, astfel, că președintele României a încălcat Constituția.

 

Ce înseamnă proiectul denumit „O Românie Normală”

Anul 2019, în care evenimentul central îl costituie alegerile prezidențiale de luna viitoare, a fost folosit de președintele în funcție pentru a maximiza șansele PNL de a crește în intenția de vot, pe de o parte,  și pentru a dărâma Guvernul PSD de la Putere. Iar debutul acestui plan a avut loc în campania electorală pentru alegerile europarlamentare din luna mai, când președintele a convocat un referendum consultativ pe teme de justiție. În mod paradoxal, demersul, care este unul profund neconstituțional, în conținutul unora dintre aspectele supuse consultării populare a fost îmbrățișat de 6,5 milioane de alegători, care l-au validat. Iar rezultatul acestui artificiu politic, care a costat peste 30 de milioane de euro de la buget, a adus partidul său, PNL, pe poziția întâi la vot, cu 27%. A doua zi, sistemul a reacționat și a emis condamnarea principalului adversar politic al lui Iohannis, Liviu Dragnea, la închisoare cu executare. Este, practic, prima și ultima execuție de acest gen care a avut loc în primul mandat de președinte al actualului șef al statului, spre deosebire de predecesorul său, Traian Băsescu, în mandatele căruia astfel de evenimente au fost numeroase.

Sloganul de campanie al prezidențiabilului Klaus Iohannis este „Pentru o Românie Normală”. În care Justiția să fie independentă. În contrasens cu acest deziderat intră ultimele acțiuni pe care președintele le întreprinde. Nu există procuror general, deoarece nu s-a făcut nicio nomnalizare, nu există procuror-șef la DNA, deoarece președintele refuză să semneze nominalizarea făcută, iar la DIICOT tocmai ce procurorul-șef Felix Bănilă a demisionat, după ce Klaus Iohannis i-a cerut acest lucru în direct la televizor.

Iar ultima lună de mandat ca președinte a lui Klaus Iohannis este marcată de o puternică instabilitate politică, în care Guvernul a fost demis, prin moțiune de cenzură, iar configurația actuală existentă în Parlament face aproape imposibilă constituirea unei majorități care să susțină un nou Executiv. Executiv care ar trebui să fie format în jurul PNL, partid care susține candidatura lui Klaus Iohannis pentru un nou mandat la Cotroceni.

Citeşte mai multe despre:   Klaus Iohannis

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Restrictii noi în Vama Veche. Ce trebuie să știe turiștii

Restrictii noi în Vama Veche. Ce trebuie să știe turiștii
Primăria Limanu a interzis petrecerile pe plaja din Vama Veche, începând din acest week-end, pentru a limita răspândirea epidemiei de coronavirus. Barurile, care au program non-stop, nu vor mai avea...

Alertă la Sibiu: 40 de persoane au fost evacuate din mai multe blocuri

Alertă la Sibiu: 40 de persoane au fost evacuate din mai multe blocuri
Circa 40 de persoane din mai multe blocuri din Sibiu au fost evacuate, vineri, din cauza unei defecțiuni la o conductă de gaz. ISU a intervenit cu un echipaj de pompieri militari și o autospecială de stingere...

BestJobs: Peste 40% mai multe aplicări la joburi în luna iunie

BestJobs: Peste 40% mai multe aplicări la joburi în luna iunie
Luna iunie a adus o nouă creștere a numărului de aplicări pentru job-uri de peste 40% față de luna mai și de mai bine de 20% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată un studiu al...

Parchetul a clasat plângerea penală împotriva lui IPS Teodosie pentru zădărnicirea combaterii bolilor

Parchetul a clasat plângerea penală împotriva lui IPS Teodosie pentru zădărnicirea combaterii bolilor
Arhiepiscopia Tomisului a anunțat, vineri, că dosarul penal deschis pe numele IPS Teodosie și al altor preoți, care viza zădărnicirea combaterii bolilor și instigare publică, a fost clasat. „Hărțuirea...

Vela: Vom simplifica procedura de înmatriculare a vehiculelor , cetățenii să nu mai stea la cozi

Vela: Vom simplifica procedura de înmatriculare a vehiculelor , cetățenii să nu mai stea la cozi
Procedura de înmatriculare a vehiculelor va fi simplificată astfel încât cetățenii nu vor mai sta la cozi și nici nu vor mai trebui să se prezinte la sediile serviciilor de înmatriculări auto dacă locuiesc...

Un polițist din Capitală a fost rănit în timpul unei intervenții de imobilizare a doi bărbaţi

Un polițist din Capitală a fost rănit în timpul unei intervenții de imobilizare a doi bărbaţi
Un polițist a fost rănit, în noaptea de joi spre vineri, în timp ce, alături de alți colegi, intervenea pentru imobilizarea a doi bărbați, care au tulburat ordinea și liniștea publică în sectorul 1, a...

Plantele antițânțari

Plantele antițânțari
Galerie Foto E acel sezon în care nu știm ce să mai facem ca să scăpăm de țânțari și, din păcate, spray-urile și soluțiile de cameră sunt destul de toxice. În ciuda stropirii din oraș, mai ales seara este plin de fel...

Fruntaşi la risipă alimentară: un studiu regional adună informaţii

Fruntaşi la risipă alimentară: un studiu regional adună informaţii
Obiceiurile de achiziţie ale românilor, cele de consum, modul în care compatrioţii folosesc (sau nu) resturile alimentare... Toate acestea fac obiectul unui studiu naţional şi regional, coordonat de cercetători de...

Proiect: Statul te plătește să faci 4 luni de armată

Proiect: Statul te plătește să faci 4 luni de armată
Cazare, masă, asigurare medicală, soldă lunară și o indemnizație suplimentară, de peste 16.000 de lei. Cu asta vrea Ministerul Apărării Naționale să-i ademenească pe tinerii români, cu vârste de până la...

Turcia a testat S-400 rusesc pe F-16 american

Turcia a testat S-400 rusesc pe F-16 american
Galerie Foto Turcia, membru important al Alianței Nord-Atlantice, și-a testat sistemul de apărare aeriană S-400, achiziționat din Rusia, pe avioane F-16, de producție americană, în timpul unor exerciții desfășurate în...

New York: evenimentele cu participare numeroasă, interzise până la 30 septembrie

New York: evenimentele cu participare numeroasă, interzise până la 30 septembrie
Bill de Blasio, primarul New York ului, a anunțat că rămân interzise până la sfârșitul lui septembrie evenimentele cu participare largă. Blasio a precizat că strategia de relaxare se axează pe...

Un alt președinte de stat, testat pozitiv pentru COVID-19

Un alt președinte de stat, testat pozitiv pentru COVID-19
Galerie Foto Președintele Boliviei, Jeanine Anez, a fost testat pozitiv pentru COVID-19. Guvernul bolivian a anunțat că alţi şapte miniştri, inclusiv Ministrul Sănătăţii, au fost depistați cu noul...

UPDATE România urcă în topul zilnic al infecțiilor cu COVID-19 din statele UE

UPDATE România urcă în topul zilnic al infecțiilor cu COVID-19 din statele UE
În timp ce în statele Uniunii Europene propagarea virusului SARS-CoV-2 încetinește, infecțiile cresc alarmant în România. Doar Franța se află înaintea țării noastre la numărul de persoane...

40 de milioane de lei pentru exproprierile de pe tronsonul cinci al Autostrăzii Sibiu - Pitești

40 de milioane de lei pentru exproprierile de pe tronsonul cinci al Autostrăzii Sibiu - Pitești
Guvernul a aprobat, joi, o hotărâre privind realizarea exproprierilor pe tronsonul cinci al Autostrăzii Sibiu – Pitești, respectiv Curtea de Argeș – Pitești, valoarea acestora fiind de 40 de milioane de...

Plafonul pentru creditele destinate achiziției de locuințe noi s-a dublat! „Prima Casă” devine „Noua Casă”

Plafonul pentru creditele destinate achiziției de locuințe noi s-a dublat! „Prima Casă” devine „Noua Casă”
Plafonul pentru creditele destinate achiziției de locuințe noi s-a dublat, după ce Guvernul a adoptat, joi, o ordonanță de urgență prin care plafonul crește la 140.000 de euro, cu o valoare a garanției de...
Serviciul de email marketing furnizat de