x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Kovesi cere reluarea votului în Dosarul "Zambaccian 1”

0
18 Mai 2009 - 00:00

Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a cerut Camerei Deputaţilor să reia votul cu privire la cererea de începere a urmării penale pentru Adrian Năstase în cazul dosarului "Zambaccian 1".

Kovesi a invocat în sprijinul solicitării sale neconstituţionalitatea articolului din Regulamentul Camerei în baza căruia s-a votat prima dată. Deputaţii au votat în legătură cu acest dosar în vara anului 2008 respingând cererea de începere a urmăririi penale. Două luni mai târziu Curtea Constituţională a constatat că articolul din Regulament care prevedea că pentru aprobarea cererii de începere a urmăririi penale sunt necesare două treimi din voturile tuturor deputaţilor este neconstituţional. Biroul Permament al Camerei urmează să ia o decizie cu privire la această solicitare în şedinţa sa de miercuri.
  
      Dana Piciu



Adrian Năstase: "Procurorul general al României s-a conformat indicaţiilor primite"
Potrivit prevederilor art.109 alin.2 din Constituţia României: "Numai Camera Deputaţilor, Senatul si Preşedintele României au dreptul sa ceara urmărirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite in exerciţiul funcţiei lor."

Din punct de vedere procedural prevederile au fost reglementate în articolele 12-15, 19 şi 24 din Legea 115/1999 şi Hotărârea nr.8/1994 cu modificările ulterioare privind Regulamentul Camerei Deputaţilor.
Ca urmare a divergenţelor apărute între Parlament şi Ministerul Public, Curtea Constituţională a pronunţat mai multe decizii, una din concluzii fiind că fiecare din cele 3 entităţi au dreptul să-şi reglementeze propria procedură.

Astfel Regulamentul Camerei Deputaţilor şi Legea nr.115/1999 au inserat prevederi care stabilesc:
modalitatea de efectuare a anchetei parlamentare;
votul deputaţilor;
adoptarea prin hotărâre a unei soluţii privind cererea Procurorului General;
completarea regulilor de procedură cu cele din codul de procedură penală;

La 13.08.2008 Plenul Camerei Deputaţilor a respins cu 150 de voturi din 278 exprimate (peste jumătate din cvorum) solicitarea Procurorului Şef al DNA privind începerea urmăririi penale împotriva mea, astfel încât neexistând condiţia prevăzută de art.221 şi 225 din Codul de Procedură Penală, procurorii DNA nu puteau nu numai să dispună începerea urmăririi penale, dar nici să administreze alte probe pentru că sunt aplicabile prevederile art.10 lit. (f) din Codul de Procedură Penală.

Refuzul Parlamentului de a sesiza Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie echivalează cu refuzul de începere a urmăririi penale(art.225 şi 228 CPP).
O nouă cerere adresată Camerei Deputaţilor de către Ministerul Public ar trebui să se încadreze în prevederile art.270 lit.c), cu respectarea prevederilor art.273 alin(1) CPP.

Legea nr.96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor a precizat în art.25 caracterul hotărârilor Camerei Deputaţilor şi ale Senatului ca fiind definitive şi executorii, obligatorii faţă de orice autoritate publică, cu referire la imunitatea parlamentară. Caracteristicile tuturor hotărârilor adoptate de Parlament este identic cu cel prevăzut în art.25 din Legea 96/2006.

După cum se cunoaşte, hotărârile adoptate de Camera Deputaţilor, cu excepţia hotărârilor de adoptare a Regulamentului, nu pot fi supuse nici unui control al altor autorităţi, nici măcar a controlului de constituţionalitate sau a Legii 554/2004.

Având în vedere că votul deputaţilor, în procedura privind răspunderea membrilor guvernului, este un vot politic, exprimat în cadrul unor reglementări procedurale strict determinate. Procurorul General nu poate încălca prevederile art.1 alin(4) din Constituţie şi nici dispoziţiile din Codul de Procedură Penală care îngrădesc dreptul procurorilor de a redeschide oricând şi oricum o cauză penală.

În luna februarie 2009, Traian Băsescu a convocat la Palatul Cotroceni, cei mai înalţi reprezentanţi ai puterilor Statului din Parlament, Curtea Constituţională, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul General pentru a le impune ca să fie rezolvat "cazul Năstase", în cel mai scurt timp. Prin "cazul Năstase" Traian Băsescu înţelege candidatura mea împotriva sa în alegerile din toamna acestui an.

 

Cu acelaşi prilej, le-a spus celor prezenţi că a văzut probe din "dosarele" mele şi că ştie ce este în ele. Anterior, anunţase că reprezentanţii Comisiei Europene văzuseră şi ei probe din aceste aşa-zise dosare. Ceea ce reprezentanţii Comisiei au dezminţit.

Tot cu această ocazie Traian Băsescu a cerut Procurorului General al României să mai trimită odată Camerei Deputaţilor dosarul în care Camera deja a votat, în august 2008, împotriva începerii urmăririi penale şi care a fost închis în urma acestui vot.

Conformându-se indicaţiilor primite, şi în afara legii, procurorul general al României a retransmis acest dosar Camerei Deputaţilor cu aceiaşi solicitare de începere a urmăririi penale, solicitare care reamintesc că a fost respinsă în 2008.
Consider că un astfel de gest o încălcare extrem de gravă a normelor constituţionale şi a statului de drept, creând un precedent iresponsabil în dreptul românesc.

Mai mult decât atât, este vorba despre o imixtiune inadmisibilă a puterii executive în activitatea organului reprezentativ suprem al poporului român şi toate acestea pentru a satisface un capriciul unui preşedinte care uzează de puteri care nu-i sunt atribuite prin Constituţie, transformând România într-un stat dictatorial.

Dacă însă unii dictatori luminaţi se îngrijesc măcar să modeleze legile pentru a-şi atinge scopurile, Traian Băsescu nu mai are nevoie de acesta, având la dispoziţie indivizi care le încalcă consecvent, la indicaţia sa, pentru a-i îndeplini orice dorinţă, indiferent cât de absurdă este.


Punct de vedere
Solicitarea Procurorului General Laura Codruţa Koveşi este făcută, după cum se susţine, ca efect la Deciziei nr.989/110/2008 a Curţii Constituţionale care a constatat că prevederile art.155 alin(3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor sunt neconstituţionale.
Procurorul General cere reluarea procedurii parlamentare în considerarea dispoziţiilor art.147 alin(4) din Constituţie.

În acelaşi timp doamna Codruţa Koveşi pretinde că ICCJ prin deciziile completului de 9 judecători 219/2008, 228/2008 şi 236/2008 a arătat că: "actele efectuate în temeiul unor texte normative declarate neconstituţionale sunt lipsite de efecte juridice iar Deciziile Curţii Constituţionale au efect obligatoriu în cauzele aflate în curs de soluţionare".

Considerăm că Procurorul General a înaintat cu rea credinţă noua solicitare:
încercând să creeze o confuzie între efectele textului legislativ neconstituţional şi efectele textului legislativ consolidat ca fiind constituţional
scoţând din contextul deciziilor ICCJ anumite pasaje şi nefăcând referire la pasajele relevante în cauză
ignorând dezbaterile din 13.08.2008 ale Plenului Camerei Deputaţilor


1. Potrivit prevederilor art.147 alin(4) Deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.
Lipsa unei Decizii a Curţii Constituţionale care să constate neconstituţionalitatea unor prevederi legale, chiar dacă aparent acestea creează impresia unei neconstituţionalităţi, nu împiedică producerea de efecte juridice ale pretinselor texte neconstituţionale.
Pronunţarea de către Curtea Constituţională a unei Decizii prin care se constată neconstituţionalitatea unor prevederi legale duce la suspendarea efectelor acestora pe timp de 45 zile.

Pronunţarea unor decizii de către Curtea Constituţională prin care se consolidează constituţionalitatea unor dispoziţii legale, obligă Parlamentul şi Guvernul să nu adopte ulterior prevederi contradictorii, prevederi care se consideră neconstituţionale chiar de la adoptare, prin nerespectarea art.147 alin(4) din Constituţie.

La 16.06.1999, Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr.93/1999, prin care, în cadrul controlului prevăzut de art.144 lit.a) din Constituţie (actual 146), a statuat că prevederile art.20 alin(2) din Legea privind responsabilitatea ministerială "punerea sub urmărire penală a foştilor membrii ai guvernului pentru infracţiunile săvârşite în exerciţiul funcţiei lor se face potrivit normelor de procedură din prezenta lege" sunt constituţionale.

Decizia a fost publicată în MO nr.300/28.06.1999 dată de la care aceasta a devenit obligatorie în conformitate cu art.25 din Legea nr.47/1992(în prezent art.11 alin(3)).

 

Prin încălcarea acestor dispoziţii obligatorii, chiar şi după revizuirea Constituţiei în anul 2003 care, în art.147 alin(4) a menţionat expres caracterul general obligatoriu al deciziilor şi al producerii efectelor pentru viitor, a fost promovată OUG nr.2005 care a inserat în cuprinsul său norme legislative neconstituţionale şi a înlăturat prevederile consolidate ca fiind constituţionale.

 

2. Prin Decizia nr.665/05.07.2007 publicată în MO nr.547/2007 Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Năstase în Dosarul nr.15.083/1/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia penală şi a constat că dispoziţiile art.23 alin.(2) şi (3) din Legea nr.115/1999 republicată privind responsabilitatea ministerială, republicată, sunt neconstituţionale. Decizia este definitivă şi general obligatorie.

În motivarea deciziei judecătorii au reţinut că Decizia nr.93/1999 a Curţii Constituţionale a constatat că prevederile art.20 din Legea privind răspunderea ministerială (actual 23 alin(2) şi (3)) sunt constituţionale reluând parte din motivările acelei decizii.

De necontestat că, aceiaşi Decizie din 2007 a motivat obligativitatea examinării consecinţelor pe care le antrenează admiterea unei excepţii de neconstituţionalitate, cu privire la actele procesuale efectuate în cauza cu care a fost sesizată Curtea Constituţională, întrucât, în măsura în care este vorba de consecinţe ale constatării neconstituţionalităţii, ceea ce prevalează sunt acestea din urmă, ele constituind principalul, problemele de aplicare a legii având doar caracter accesoriu.

Analiza efectelor a revenit ICCJ care, în dosarul 15083/1/2006 a pronunţat două hotărâri prin care a statuat că:
anterior promulgării Legii nr.115/1999 textul privind foştii miniştri a fost atacat la Curtea Constituţională iar aceasta prin Decizia nr.93/1999 a decis în mod definitiv şi obligatoriu că acesta este constituţional. Practic Decizia Curţii Constituţionale a consolidat sub aspectul bazei sale constituţionale procedura identică privind responsabilitatea ministerială aplicabilă miniştrilor în funcţie şi foştilor miniştrii;

OUG nr.3/2005 validată prin Legea nr.90/2005 a fost adoptată ignorându-se Decizia Curţii Constituţionale obligatorie, practic abrogând o Decizie a Curţii Constituţionale;

Textul din OUG nr.3/2005 este total lipsit de fundament constituţional prin ignorarea dispoziţiilor Deciziei Curţii Constituţionale nr.93/1999
Deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii inclusiv pentru Guvern şi Parlament, iar respectarea Constituţiei obligatorie în conformitate cu art.1 alin(5) din Constituţie;

Actele procesual penale efectuate în temeiul unor texte normative declarate neconstituţionale, sunt lipsite de efecte juridice, nelegalitatea acestora fiind declanşată şi determinată de neconstituţionalitatea normelor sub imperiul cărora s-au produs;

Prin urmare Procurorul General a ignorat, din nou, cu rea credinţă motivarea Deciziei penale nr.219/2008, tocmai pentru a încerca să înainteze din nou cererea Parlamentului.

 

3. Decizia Curţii Constituţionale nr. 989/2008 din 01.10.2008, la care face referire Procurorul General, are în cuprinsul său menţiunea prevăzută la art.11 alin(3) din Legea nr.47/1992 şi art.147, alin (4) din Constituţie şi anume că deciziile Curţii Constituţionale sunt definitive şi general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.

Prin urmare efectele acestei decizii nu pot fi decât pentru viitor şi nu se pot aplica unei proceduri care a fost finalizată înainte de intrarea în vigoare a acestei decizii, respectiv 13.08.2008.

Prin inserarea în cuprinsul solicitării a unor motivări din hotărâri penale în scopul motivării unei cereri de reluare a unei proceduri care este finalizată prin vot de Parlament, se dovedeşte reaua credinţă având în vedere pe de o parte că hotărârile Parlamentului nu pot fi supuse decât controlului de neconstituţionalitate, iar pe de altă parte că citatele făceau referire expresă la adoptarea unei ordonanţe de urgenţă prin încălcarea unor dispoziţii din Decizia Curţii Constituţionale pronunţate anterior OUG.

Dar, chiar dacă s-ar considera că noua reglementare stabilită prin Decizia Curţii Constituţionale nr.989/2008 ar fi dus la un alt vot în data de 13.08.2008, în realitate aşa cum rezultă din stenograma din 13.08.2008 din totalul de 278 de deputaţi prezenţi, mai puţin de jumătate, doar 120, au votat pentru, deci insuficient pentru a da curs cererii Procurorului General.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Guvern demis în Republica Moldova

Guvern demis în Republica Moldova
Guvernul de la Chişinău, condus de Maia Sandu, a fost demis marţi de parlament, prin moţiune de cenzură adoptată cu 63 de voturi, informează MOLDPRES, Agora.md şi Radio Chişinău. Căderea guvernului...

Adina Vălean, avizată pozitiv pentru funcţia de comisar european pentru transporturi

Adina Vălean, avizată pozitiv pentru funcţia de comisar european pentru transporturi
Candidatura Adinei Vălean la postul de comisar european pentru transporturi a fost avizată pozitiv de Comisia de transport şi turism a Parlamentului European, în urma audierii desfăşurate joi după-amiază, au...

Cum să alegi cadoul potrivit

Cum să alegi cadoul potrivit
Oferirea și primirea darurilor sunt momente de bucurie. Cu toate astea, de multe ori cadourile dau bătăi de cap celui care le oferă pentru că intervine mereu îndoiala despre alegerea făcută, dacă destinatarului...

Pisicile din Cotroceni vor fi sterilizate gratis

Pisicile din Cotroceni vor fi sterilizate gratis
Grupul civic „În Cotroceni” iniţiază o campanie de sterilizare a felinelor fără stăpân din cartier. „Cu siguranță, nimeni nu dorește să mai vadă pe stradă pisici călcate de mașini, pisici flămânde...

Câţi bani au cheltuit candidații la alegerile prezidențiale

Câţi bani au cheltuit candidații la alegerile prezidențiale
Valoarea totală a contribuţiilor depuse de competitorii electorali pentru finanţarea campaniei la alegerile prezidenţiale din data de 10 noiembrie este de 70.258.904,02 lei, anunţă Autoritatea Electorală...

Gabriela Firea a anunţat ce se va întâmpla cu Parcul Unirii

Gabriela Firea a anunţat ce se va întâmpla cu Parcul Unirii
Galerie Foto Un proiect pentru reamenajarea Parcului Unirii, inițiat de primarul general, Gabriela Firea, a fost aprobat joi în Consiliului General al Muncipiului București. Reamenajarea peisagistică va dura opt luni, iar...

DIICOT susţine că numele lui Dragnea nu apare în raportul desecretizat privind evenimentele din 10 august

DIICOT susţine că numele lui Dragnea nu apare în raportul desecretizat privind evenimentele din 10 august
DIICOT susţine că în raportul desecretizat de MAI privind evenimentele din 10 august 2018 nu apare numele lui Liviu Dragnea, aşa cum s-a vehiculat în spaţiul public, iar documentul nu cuprinde date referitoare la...

Fructele şi legumele tratate cu pesticide vor avea notificări la raft

Fructele şi legumele tratate cu pesticide vor avea notificări la raft
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor – A.N.P.C. – supune dezbaterii publice un ordin cu caracter normativ, ce prevede obligaţia operatorilor economici de a le furniza consumatorilor informaţii...

Începe Postul Crăciunului: Ce este interzis să faci pănă la Naşterea Domnului

Începe Postul Crăciunului: Ce este interzis să faci pănă la Naşterea Domnului
Postul Nasterii Mantuitorului sau Postul Craciunului, asa cum este cunoscut de catre toti credinciosii este tinut cu strictete de credinciosii din intreaga lume. Prin intermediul acestui post Dumnezeu ne da putinta...

Surprize de la meteorologi: Cum va fi vremea în următoarele zile

Surprize de la meteorologi: Cum va fi vremea în următoarele zile
 Vremea se va ameliora, iar valorile termice vor fi mult mai ridicate decât în mod normal la aceastã datã. Astfel, temperaturile maxime vor fi cuprinse între 11 şi 20 de grade, iar cele minime între 1 grad...

Birchall, mesaj dur către Dăncilă: Era în fişa postului să vorbesc despre 'nenorocirile' din mandatul dumneavoastră

Birchall, mesaj dur către Dăncilă: Era în fişa postului să vorbesc despre 'nenorocirile' din mandatul dumneavoastră
Fostul ministru al Justiţiei Ana Birchall precizează joi, ca răspuns la unele afirmaţii făcute de liderul PSD, Viorica Dăncilă, că era în fişa postului să vorbească despre justiţie, "despre nenorocirile"...

Adina Vălean: Scăderea emisiilor în aviaţie trebuie să fie realizată prin măsuri combinate

Adina Vălean: Scăderea emisiilor în aviaţie trebuie să fie realizată prin măsuri combinate
Reducerea emisiilor în aviaţie trebuie să fie realizată prin măsuri combinate, iar introducerea unei taxe pe kerosen nu poate fi exclusă, a declarat joi Adina Vălean, candidată la postul de comisar european pentr...

Teodorovici vrea o DEZBATERE cu Orban și Cîțu la ASE

Teodorovici vrea o DEZBATERE cu Orban și Cîțu la ASE
Eugen Teodorovici îi cheamă la dezbatere pe Florin Cîțu și Ludovic Orban. "Îl invit pe domnul Orban, pe domnul Cîţu pentru mâine (vineri - n.r.), la ora 12,00, la Academia de Studii Economice, la o dezbatere ...

Dan Voiculescu: Sub semnul dezbinării

Dan Voiculescu: Sub semnul dezbinării
Rezultatele primului tur al acestor alegeri prezidențiale, dincolo de scorurile previzibile, au scos la lumină “blestemul dezbinării” care umbrește încă destinul națiunii noastre, scrie profesorul Dan...

Fostul director al APM Bihor, trimis în judecată pentru fraudă cu fonduri europene

Fostul director al APM Bihor, trimis în judecată pentru fraudă cu fonduri europene
Ovidiu Constantin Dăescu, fost director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Bihor, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru fraudă cu fonduri...
Serviciul de email marketing furnizat de