Liderii Coaliţiei invocă o "eroare materială"

După şedinţa de ieri a Coaliţiei, liderii PDL şi UDMR au decis să solicite Curţii Constituţionale (CCR) un nou punct de vedere în privinţa asumării răspunderii pe Legea educaţiei. Liderii Coaliţiei au studiat motivaţia CCR publicată săptămâna trecută şi au descoperit că judecătorul Petre Lăzăroiu, cel despre care se spusese că a votat împotriva Guvernului, a votat de fapt în favoarea asumării răspunderii. Astfel, în motivaţia CCR există o frază care spune că “angajarea răspunderii de către Guvern în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în temeiul art. 114 alin. (1) din Constituţie, asupra proiectului Legii educaţiei naţionale, este neconstituţională”.

Această frază a înregistrat 4 voturi favorabile din partea judecătorilor Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Ion Predescu şi Tudorel Toader. Împotriva acestui text au votat Augustin Zegrean, Ştefan Minea, Iulia Motoc, Puskas Zoltan. Petre Lăzăroiu a avut un punct de vedere separat, în care a arătat că se opune declarării drept neconstituţională a asumării, pe motiv că excede atribuţiile CCR. “Nu trebuia să figureze sintagma «angajarea răspunderii este neconstituţională şi a declanşat un conflict», ci doar constatarea declanşării şi existenţei conflictului prin angajarea răspunderii Guvernului”, a fost explicaţia lui Petre Lăzăroiu. Liderii Coaliţiei au explicat confuzia generală care domneşte de două săptămâni în clasa politică printr-o “eroare materială”, conform unor surse din conducerea arcului guvernamental.

Emil Boc a transmis, deja, Curţii Constituţionale o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern şi Parlament generat de refuzul Legislativului de a permite dezbaterea moţiunii de cenzură depusă ca urmare a angajării răspunderii pe Legea educaţiei. 
În scrisoarea adresată CCR de Emil Boc se arată că Legislativul nu a considerat că prin angajare s-ar aduce atingere competenţei sale de unică autoritate legiuitoare şi, în consecinţă, a parcurs calendarul adoptat pentru desfăşurarea acestei proceduri, inclusiv prin depunerea moţiunii de cenzură.

Boc cere CCR să constate că blocajul instituţional cu privire la prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură poate fi înlăturat numai prin continuarea procedurii parlamentare de angajare a răspunderii guvernamentale asupra proiectului Legii educaţiei naţionale. În opinia şefului Guvernului, refuzul Parlamentului de a trece la etapa următoare a acestei proceduri este unul lipsit de justificare constituţională, fiind de natură a da naştere, prin refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţia sa (dezbaterea moţiunii de cenzură înregistrate) la veritabilul conflict juridic între cele două autorităţi, respectiv Guvern şi Parlament.

Vicepreşedintele PDL Gheorghe Flutur a spus ieri că Guvernul va merge mai departe pe procedura de asumare a răspunderii. “Coaliţia de guvernare a mandatat Guvernul să solicite Curţii Constituţionale o precizare clară referitoare la procedura asumării răspunderii pe Legea educaţiei. Din punctul nostru de vedere, procedura nu poate fi oprită având în vedere etapele care s-au parcurs. Este vorba de depunerea în Parlament a asumării răspunderii, citirea documentului în plen, votul din Birourile Permanente şi din plen. Guvernul României va solicita precizări şi aşteptăm răspunsul CCR şi decizia pe care noi o vom respecta”, a declarat Flutur după reuniunea conducerii PDL de luni.

Replica opoziţiei la decizia Coaliţiei de a forţa continuarea asumării a venit mai întâi din partea PSD, conducerea partidului mandatându-l pe preşedintele Senatului, Mircea Geoană, să nu semneze trimiterea Legii educaţiei la promulgare în situaţia în care procedura angajării răspunderii va continua, în ciuda deciziei CCR. În ceea ce-i priveşte pe liberali, dacă zilele trecute Crin Antonescu transmitea clar că preşedintele Băsescu riscă declanşarea procedurii de suspendare dacă promulgă Legea educaţiei pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea, ieri, după şedinţa de conducere a partidului, liberalii s-au mulţumit doar să-i transmită lui Emil Boc că nu vor accepta “sub nici o formă” atitudinea acestuia de a continua procedura de asumare. “Nu vom accepta, sub nici o formă, atitudinea care se situează în afara legii şi în afara Constituţiei a premierului Boc de a continua, în pofida Curţii şi în pofida unei eventuale decizii a Birourilor reunite, cu angajarea răspunderii”, a spus Antonescu.

Totodată, conducerea liberalilor a decis să-şi mandateze membrii din Comisia de învăţământ a Senatului să urgenteze procedurile de adoptare a Legii educaţiei.

Studiu de impact al aplicării Legii educaţiei 
La solicitarea Olguţei Vasilescu (PSD), conducerea Senatului a decis ieri să solicite Academiei Române efectuarea unui studiu de impact asupra efectelor Legii educaţiei, bugetul necesar estimat de iniţiator fiind de aproximativ 14.045 lei. Lia Olguţa Vasilescu, care este preşedintele Comisiei pentru egalitatea de şanse, a cerut Senatului să solicite efectuarea acestui studiu Academiei Române prin intermediul Centrului de Cercetare a Relaţiilor Interetnice, pentru aflarea “efectelor probabile asupra populaţiei şcolare în urma aplicării prevederilor din noua Lege a educaţiei, precum şi modalitatea în care se vor respecta şansele egale pentru copiii români, proveniţi din rândul minorităţilor naţionale”.

Conform solicitării, scopul cercetării este identificarea oportunităţii şi necesităţii prevederilor legii în raport cu realităţile locale, trecerea în revistă a prevederilor din legislaţia europeană şi românească în problema minorităţilor şi dacă aceste prevederi respectă legislaţia în vigoare. Cercetarea ar urma să determine elementele care ar pune în situaţia de inferioritate cetăţenii consideraţi “minoritari” şi elementele de discriminare.

Studiul ar urma să fie aplicat persoanelor cu funcţii de decizie din instituţii care au tangenţă cu Legea educaţiei, grupurilor vizate de actul normativ – familia şi grupurile profesionale, intelectualii şi alte persoane cu opinie şi “de statură socială importantă”, cum ar fi politicieni şi întreprinzători, cercetarea la nivel naţional urmând a fi finalizată în aproximativ 16 zile. În privinţa partajării costurilor, Olguţa Vasilescu estimează că din cei 14.045 lei, 4.320 lei vor fi folosiţi pentru cazare, 825 de lei pentru transport, 4.000 de lei pentru masă, 900 de lei pentru costurile logistice, 1.000 de lei pentru transcripturi şi 3.000 de lei pentru interpretare şi raport final. Concluziile studiului ar urma să fie prezentate în şedinţa Senatului în care se dezbate Legea educaţiei.