Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Următoarele 25 de zile reprezintă cea mai importantă perioadă a politicii de la Bucureşti. În această lună, vor avea loc câteva evenimente majore care pot reconfigura din temelii jocurile de putere. Cel mai important “hop” îl reprezintă ziua de 20 mai, când, la Înalta Curte, are loc ultimul termen în procesul în care este judecat Liviu Dragnea, dar şi ziua în care este aşteptată decizia CCR cu privire la completurile specializate în infracţiuni de corupţie. Până atunci, însă, Coaliţia trebuie să decidă varianta pe care o va urma în privinţa remanierii guvernamentale, dar trebuie să desemneze şi propunerile din partea Camerei Deputaţilor şi a Senatului pentru ocuparea noilor poziţii de judecător la Curtea Constituţională. La sfârşitul acestei luni au loc alegeri europarlamentare, concomitent cu referendumul consultativ declanşat de Klaus Iohannis.
Principalul eveniment politic al acestei luni este ultimul termen din dosarul în care este judecat, în apel, liderul PSD Liviu Dragnea, condamnat, pe fond, anul trecut, la 3 ani şi jumătate de închisoare cu executare în cauza cunoscută generic drept “angajările fictive de la DGASPC Teleorman”. Verdictul este aşteptat să fie dat de către un complet de 5 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Pe data de 20 mai, există mai multe scenarii în legătură cu ce se poate întâmpla atunci, deoarece, la ultimul termen, procurorii DNA au cerut instanţei să sesizeze Curtea Constituţională în legătură cu propria lege după care funcţionează. Respectiv, DNA vrea să se constate neconstituţionalitatea articolului 29 din Legea nr. 79/2000, care prevede obligaţia constituirii, la nivelul ÎCCJ, a unor completuri specializate să judece infacţiuni de corupţie, la faza fondului. Mai mult, DNA a mai atacat şi anumite articole din Codul de Procedură Penală, pentru a preîntâmpina intervenţia prescripţiei pentru unele dintre infracţiunile reţinute în dosar.
Scenarii posibile
O achitare a lui Liviu Dragnea în acest dosar ar reprezenta că PSD pleacă cu prima şansă atât în alegerile europarlamentare din data de 26 mai, dar şi în lupta pentru preşedinţia României, de la sfârşitul acestui an. Însă, o condamnare definitivă resetează tot jocul politic, punând atât Coaliţia de guvernare, cât şi Guvernul într-o situaţie de criză.
Tot pe 20 mai, Curtea Constituţională trebuie să se pronunţe cu privire la sesizarea vicepreşedintelui Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, în legătură cu existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de refuzul Colegiului de Conducere al ÎCCJ de a constitui, conform legii, completuri de judecată specializate să judece, la fond, infracţiunile de corupţie. CCR a amânat, deja, de două ori să se pronunţe în această speţă, stabilind să se pronunţe exact în ziua în care procesul lui Liviu Dragnea va avea ultimul termen. O eventuală admitere a existenţei conflictului echivalează cu anularea hotărârii de condamnare şi cu rejudecarea procesului.
Dăncilă, aşteptată să ia o decizie în privinţa remanierii
O altă chestiune care aduce scena politică la punctul de fierbere este mult aşteptata decizie pe care premierul Viorica Dăncilă urmează să o ia pe marginea remanierii guvernamentale. Primul-ministru a refuzat, iniţial, să solicite Parlamentului un vot de încredere în vederea restructurării Executivului, preferând să urmeze calea remanierii simple. Însă numirea lui Eugen Nicolicea la Ministerul Justiţiei, a Oanei Florea la Ministerul Fondurilor Europene şi a lui Liviu Brăiloiu la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a fost respinsă de către preşedintele Klaus Iohannis. Motiv pentru care Guvernul a fost nevoit să înainteze Cotroceniului propuneri pentru asigurarea interimatului la aceste portofolii. Liviu Dragnea a precizat că decizia privitoare la restructurarea Guvernului, pentru a-l obliga pe preşedinte să semneze decretele de numire a miniştrilor votaţi în CEx al PSD, va fi luată după sărbătorile pascale. Astfel încât, această perioadă de respiro a expirat. Pentru a trece Guvernul prin Parlament, Coaliţia are nevoie de 233 de voturi. În acest moment, PSD+ALDE se bazează pe voturile a 239 de parlamentari. Decizia, însă, îi aparţine doar premierului.
PSD nu va propune politicieni pentru Curtea Constituţională
La fel de importantă este mişcarea pe care Puterea o va face în privinţa numirilor la Curtea Constituţională. Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a precizat, pentru “Jurnalul”, că PSD va propune pentru cele două posturi de judecător la CCR, care urmează să fie vacantate, două personalităţi care nu aparţin vieţii politice. “Nu sunt politicieni. Sunt practicieni profesionişti ai dreptului”, ne-a declarat Iordache, refuzând, însă, să ne dezvăluie numele celor doi. Un anunţ oficial în acest sens va fi făcut luni, pe 6 mai, când Camera Deputaţilor va trebui să-şi desemneze nominalizarea pentru un nou judecător la Curtea Constituţională, în locul lui Mircea Ştefan Minea. După ce Comisia Juridică va întocmi un raport în acest sens, urmează ca, până pe data de 15 mai, Plenul Camerei să şi voteze înlocuitorul acestuia. Minea nu este singurul judecăror CCR al cărui mandat expiră anul acesta. Maya Teodoroiu, propusă de Senat, în urmă cu nouă ani, va părăsi funcţia, iar Senatul trebuie să facă, la rândul lui, o nouă nominalizare. Un alt judecător care îşi termină mandatul este Petre Lăzăroiu, însă înlocuitorul acestuia va fi numit de preşedintele României. Iohannis are în mână trei posibile nume: Augustin Lazăr, Laura Codruţa Kovesi şi Cristina Tarcea.
Alegerile şi referendumul închid jocul
După ce toate aceste evenimente vor cunoaşte un deznodământ, se intră în linie dreaptă pentru alegerile europarlamentare, dar şi pentru rerefendumul consultativ iniţiat de Klaus Iohannis pe teme de “justiţie”. Toate etapele, însă, pot influenţa rezultatul acestor alegeri.
Pe 26 mai românii sunt chemaţi la urne pentru a trimite, pe o peroadă de cinci ani, noi aleşi în Parlamentul European. PSD are prima şansă la acest scrutin, însă preşedintele României va folosi referendumul consultativ pentru a capacita “electoratul de dreapta” să iasă la vot. Temele propuse se referă la un vot consultativ pentru interzicerea amnistiei şi graţierii pentru faptele de corupţie, pe de o parte, şi, pe de altă parte, pentru interzicerea adoptării de către Guvern a unor Ordonanţe de Urgenţă în domeniul politicii penale sau al legilor Justiţiei, combinat cu dreptul altor entităţi, în afara Avocatului Poporului, de a ataca la Curtea Constituţională Ordonanţele de Urgenţă.
6 mai – Parlamentul trebuie să anunţe noii judecători la CCR. În săptămâna următoare, premierul trebuie să se decidă dacă restructurează Guvernul sau dacă propune preşedintelui alte nume pentru remaniere.
20 mai - ÎCCJ urmează să dea verdictul final în dosarul lui Liviu Dragnea. Tot atunci, CCR pronunţă verdictul legat de completurile specializate. În 26 mai, avem referendum şi alegeri europarlamentare.
