Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Afacerilor Interne va cere sprijinul Ministerului Justiţiei pentru a solicita CE să facă României cunoscut raportul MCV în noiembrie, mai devreme cu o lună faţă de data stabilită, pentru ca oficialii români să ştie cum trebuie să abordeze problema aderării la Schengen în dezbaterea de la Consiliul JAI din decembrie, în condiţiile în care au existat ţări care au condiţionat intrarea în zona liberă de raportul pe justiţie, a declarat secretarul de stat în MAI Bogdan Tohăneanu, informează agerpres.ro.
"Eu cred că lucrurile vor fi pozitive. Sper ca domnul ministru Cazanciuc să ne ajute pentru a obţine un raport pe MCV anterior momentului decembrie pentru a putea demonstra... Să nu uităm că raportul MCV este aşteptat în zona de sfârşit a anului. Semnalele sunt foarte pozitive, au fost foarte bine primite toate măsurile care au fost luate pe zona de justiţie şi cred că în ceea ce ne priveşte vom avea o evaluare pozitivă. Este important şi va trebui să conlucrăm cu colegii de la justiţie să ne ajute pentru a determina CE să vină cu un raport undeva la începutul lui noiembrie pentru a avea timpul necesar ca acest raport să constituie şi ca bază pentru ţările care condiţionau oarecum aderarea la Schengen de raportul pozitiv (n. r. - pe MCV) cum era de exemplu Olanda şi poate şi Finlanda. Vom ridica această problemă colegilor de la Justiţie şi poate chiar primului-ministru pentru a găsi o soluţie şi pentru a ne introduce în această chestiune, pentru a ne crea condiţiile necesare. Noi nu am legat niciodată Schengen de raportul MCV ceea ce înseamnă că putem să ne descurcăm şi fără el, dar ar fi un element în plus care ne-ar întări poziţia vizavi de cei care şi-au arătat anumite reticenţe la momentul anterior", a afirmat Bogdan Tohăneanu.
El a spus că decizia propriu-zisă poate fi luată la Consiliul JAI din decembrie, însă implementarea va putea fi făcută abia în martie 2014.
"Decizia se poate lua în decembrie. Implementarea efectivă în ceea ce priveşte această aderare la Schengen rămânând în continuare în sistemul de două etape şi evident, din păcate, chiar dacă am lua o decizie pe 4 decembrie, noi nu putem s-o implementăm decât pe 31 martie (n.r. - 2014) pentru că este vorba de zona de acces aerian. Accesul naval putem să-l implementăm imediat, dar noi nu avem migraţie pe zona de acces naval, mai ales pe Marea Neagră care este oarecum o mare închisă. Urmează apoi să intrăm în zona cealaltă de aderare, şi pe terestru, care este de fapt esenţa deciziei aderării la Schengen. În ceea ce-i priveşte pe colegii noştri bulgari sperăm ca situaţia să fie pozitivă astfel încât să nu ne trezim cu vreo surpriză neplăcută", a precizat Tohăneanu.
Comisia Europeană a prezentat la Consiliul JAI, care a avut loc joi şi vineri la Luxemburg, cel de-al treilea raport bianual în ceea ce priveşte situaţia pe Schengen.
"Am luat cuvântul şi am reiterat poziţia avută în martie şi anume că sperăm ca România şi Bulgaria să primească o decizie la Consiliul JAI de până la sfârşitul anului, ceea ce probabil că se traduce într-o decizie în decembrie pentru că până la sfârşitul anului, singura posibilitate ar fi fost undeva la începutul lui octombrie, dar este prematur pentru că în Germania, fiind alegerile pe 20 septembrie, va fi imposibil ca cineva să ia o decizie în sensul indicat", a arătat secretarul de stat din MAI.
Tohăneanu a vorbit şi despre Pactul de Guvernanţă Schengen care urmează a fi adoptat de PE şi care prevede faptul că în situaţia în care va exista presiuni migratorii importante pe perioade de timp determinate să se poată constitui pază la frontierele UE pentru ţările respective, exemplificând situaţia grecilor care ar putea veni în Bulgaria.
"În ceea ce priveşte procesul de aderare la Schengen este vitală aprobarea de către PE a unui Pact de Guvernanţă Schengen. Este un document pe care noi îl considerăm important în măsura în care se creează un mecanism ca atunci când există presiuni migratorii importante pe perioade de timp determinate să se poată constitui pază la frontierele UE. Cu alte cuvinte, dacă până acum toată lumea spunea că le este teamă că odată cu deschiderea graniţelor Bulgariei şi României, fluxul migrator din Grecia, care este estimat undeva la 800.000 de oameni, migranţii din Siria şi din zona primăverii arabe, ar avea posibilitatea să meargă spre ţările occidentale şi ţările europene din vest şi din nord, acum, prin acest Pact de Guvernanţă Schengen, teoretic, dacă pericolul iminent ar exista şi se constată că există o asemenea situaţie, poate interveni în mod imediat CE să impună din nou restricţii de graniţă, de exemplu la graniţa Greciei cu Bulgaria.
Pactul este agreat de CE. Ni s-au prezentat astăzi (n.r - vineri) concluziile finale şi probabil că în perioada următoare va fi adoptat. Este un mecanism util, chiar dacă nu se doreşte a fi folosit. El reprezintă o siguranţă pe care o dă statelor respective ca atunci când o situaţie excepţională ar putea să apară să poată fi gestionată printr-un mecanism rapid", a afirmat Bogdan Tohăneanu.
Din cauza situaţiei economice existente în Grecia, oficialii europeni se tem să nu existe un flux migrator important din zona Greciei către ţările din Spaţiul Schengen.
"Chiar şi Olanda ne-a spus la un moment dat: voi, România, sunteţi ok, dar este frica aceasta ca ulterior (n.r - aderării la Schengen) graniţele dintre Bulgaria şi Grecia, dacă vor dispărea, să nu avem un flux migrator important din zona Greciei a cetăţenilor din afara UE. În cazul în care se constată o asemenea situaţie gravă, CE poate să impună şi să ceară statului membru respectiv, cum ar fi de exemplu Bulgaria, să instituie pază la frontieră şi atunci se poate bloca fluxul migraţiei pe o perioadă limitată de timp, un an, doi ani. Avem o situaţie concretă şi în general lucrurile se raportează la situaţii concrete. Iar cel mai mare pericol îl reprezintă situaţia din Grecia raportat şi la situaţia economică din Grecia. Grecia, cu toate că era membră Schengen, era într-o situaţie delicată şi absurdă pentru că ei erau membri, dar în acelaşi timp erau izolaţi. Nu aveau coridor de acces către celălalt spaţiu larg al Schengen pentru că erau înconjuraţi de Bulgaria, Serbia, Croaţia şi atunci evident că accesul se făcea prin Bulgaria şi România dacă am fi aderat la Schengen în perioada anterioară. Acest pact ne ajută în a înlătura orice fel de urmă de neîncredere legat de această problemă", a explicat Bogdan Tohăneanu.
