x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Măine, ziua Dezlegării la peşte, vin şi vot european

Măine, ziua Dezlegării la peşte, vin şi vot european

de Carmen Vintila    |    24 Noi 2007   •   00:00
 Măine, ziua Dezlegării la peşte, vin şi vot european
Sursa foto: Dan Marinescu/

18.267.634 de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne, măine, intre orele 7:00 şi 21:00, să-şi aleagă, in premieră, reprezentanţii in Parlamentul European. Tot in premieră, romănii se vor pronunţa prin referendum, in aceeaşi zi, şi in acelaşi interval orar, asupra introducerii unui nou sistem de vot.

18.267.634 de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne, măine, intre orele 7:00 şi 21:00, să-şi aleagă, in premieră, reprezentanţii in Parlamentul European. Tot in premieră, romănii se vor pronunţa prin referendum, in aceeaşi zi, şi in acelaşi interval orar, asupra introducerii unui nou sistem de vot.

Pentru prima dată in istoria post-decembristă, romănii sunt chemaţi să-şi exercite dreptul de vot de două ori in aceeaşi zi. 18.267.634 de cetăţeni inscrişi in listele electorale permanente sunt aşteptaţi măine, intre orele 7:00 şi 21:00, să-i aleagă pe cei 35 care ii vor reprezenta in Parlamentul European (PE). Tot in aceeaşi zi, alegătorii vor trebui să se pronunţe, in urma referendumului organizat de preşedintele Traian Băsescu, şi asupra introducerii votului uninominal pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. Romănii din Noua Zeelandă vor fi primii care vor vota, la secţia deschisă la Wellington. Avănd in vedere decalajul orar, secţia se va deschide, potrivit orei Romăniei, sămbătă, la ora 21:00. Ultimele birouri de vot vor fi deschise la Los Angeles şi San Francisco, duminică la ora 17:00. Prima informare a prezenţei la referendum va fi dată publicităţii de BEC la ora 12:30 (ora de referinţă fiind 11:00), iar ultima la ora 21:30 (ora de referinţă fiind 20:00). Pentru PE ultima prezenţă va fi dată la ora 22:30.


SECŢII DE VOT. Potrivit MIRA, pentru cele două procese de vot au fost organizate la nivelul intregii ţări 34.678 de secţii de votare (căte 17.339 pentru fiecare proces de vot). Pe lăngă acestea, au mai fost organizate de MAE şi MApN 190 de secţii in străinătate. Nu vor lipsi secţiile de votare de pe lăngă ambasade şi consulate, unităţi militare, spitale, cămine de bătrăni, precum şi de pe navele sub pavilion romănesc şi platformele maritime. Nu vor fi organizate secţii de votare in gări şi aeroporturi pentru ca procesul electoral să nu poată fi fraudat. Pentru a evita bulversarea cetăţenilor, secţiile de votare pentru referendum ce vor fi organizate in aceleaşi incite, dar nu in aceeaşi incăpere, cu cele pentru PE vor fi indicate cu prescurtarea "RVU".


CU CE VOTÃ...M. Exercitarea dreptului la vot se va face in baza cărţii de identitate sau a buletinelor, a cărţii de identitate provizorie, a paşaportului de serviciu sau a celui diplomatic. Potrivit unei hotărări luate de BEC, in ziua referendumului studenţii şi elevii trebuie să prezinte la secţia de votare, pe lăngă actul de identitate, şi carnetul de student sau de elev. Persoanele care au nevoie să-şi schimbe documentele de identitate, vor putea face acest lucru inclusiv duminică, programul de lucru al serviciilor de evidenţa populaţiei fiind modificat in acest sens. Astfel, cei interesaţi vor putea merge la secţiile de poliţie sămbătă intre orele 8:00 şi 20:00 şi duminică intre orele 7:00 şi 21:00. Potrivit legii, au dreptul de a vota toţi cetăţenii romăni care au implinit 18 ani pănă duminică inclusiv, cu excepţia debililor şi a alienaţilor mintal puşi sub interdicţie, precum şi a persoanelor condamnate prin hotărăre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.


LISTELE ELECTORALE. Cetăţenii vor vota pe baza listelor electorale permanente, suplimentare şi speciale. Pe cele suplimentare vor fi inscrise, pe baza actului de identitate, persoanele care votează la o altă secţie de votare decăt cea de domiciliu. Pe listele speciale vor fi inscrişi de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare alegătorii care fac dovada cu actul de identitate că domiciliază in zona arondată secţiei de votare respective, dar au fost omişi din lista electorală permanentă. Alegătorii care vor fi trecuţi pe listele speciale vor trebui să completeze o declaraţie tipizată in care să declare că nu şi-a mai exercitat dreptul de vot la o altă secţie. Cetăţenii străini cu domiciliul in Romănia care au obţinut adeverinţele emise de către AEP vor putea vota numai pentru alegerile europarlamentare.


COSTURI. Pentru organizarea euroalegerilor Executivul a alocat 88 milioane RON, iar pentru referendum 47 milioane RON. In total, cele două procese electorale vor costa statul romăn 135 milioane RON. Pentru fiecare proces de vot au fost tipărite 20.459.635 de buletine de vot şi timbre autocolante şi au fost realizate 87.615 ştampile cu menţiunea votat. Măsurile de ordine şi siguranţă publică pe timpul desfăşurării proceselor de vot vor fi asigurate de peste 50.000 lucrători ai MIRA.


PARLAMENTUL EUROPEAN. 551 de candidaţi işi vor disputa cele 35 de locuri pe care Romănia are dreptul să le ocupe in PE. In cursă s-au inscris reprezentanţii a 13 partide şi un singur candidat independent - episcopul reformat Laszlo Tökes. Cinci partide din cele 13 sunt parlamentare - PSD, PNL, PRM, PD şi PC, şase neparlamentare - PNŢCD, PIN, PNG, Partidul Verde, PAS şi PLD, două organizaţii ale minorităţilor naţionale, una parlamentară şi una neparlamentară, UDMR, respectiv Partida Romilor "Pro Europa". Cei mai mulţi dintre candidaţii propuşi de partide pentru a ne reprezenta in PE sunt ingineri, economişti, jurişti şi medici. La secţia de votare, alegătorul va primi un buletin, pe fiecare pagină a acestuia fiind patru formaţiuni, pe care va trebui să aplice ştampila cu menţiunea "VOTAT" in dreptunghiul unde se află enumeraţi candidaţii partidului preferat şi nu in afara lui, altfel votul fiind anulat.


REFERENDUM. Pentru ca referendumul să fie validat, la urne trebuie să se prezinte, potrivit legii, jumătate plus unul din numărul persoanelor inscrise in listele electorale, adică aproximativ 9.135.000 de cetăţeni. "Sunteţi de acord ca, incepănd cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul Romăniei, toţi deputaţii şi senatorii să fie aleşi in circumscripţii uninominale, pe baza unui scrutin majoritar in două tururi?" este intrebarea la care trebuie să răspundă, aplicănd ştampila pe "DA" sau pe "NU", jumătate plus unul dintre cei care se prezintă la urnele de vot pentru ca acest tip de scrutin să fie aprobat sau respins. Aşadar, pentru că legea cere prezenţa a 9.150.000 de cetăţeni la urnele de vot pentru ca să fie validat referendumul, inseamnă că 4,5 milioane de romăni trebuie să se pronunţe favorabil pentru ca tipul de vot propus de preşedinte să fie validat de Curtea Constituţională.


UNINOMINALUL. In urma scrutinului propus de preşedinte, parlamentarii vor fi aleşi in acelaşi mod ca şi primarii. Partidele nu vor mai putea participa la alegerile parlamentare cu liste, candidaţii urmănd să işi aleagă un colegiu pe care doresc să il reprezinte in Legislativ. Aşadar, va fi ales parlamentar cel care obţine in colegiul in care candidează jumătate plus unu dintre voturile valabil exprimate. Dacă nici unul dintre candidaţi nu cumulează această majoritate, primii doi clasaţi, in ordinea voturilor primite, vor participa la un al doilea tur de scrutin, fiind declarat ales cel care va intruni numărul cel mai mare de voturi. Potrivit preşedintelui Băsescu, prin introducerea votului uninominal majoritar in două tururi de scrutin, Romănia va avea 120 de senatori şi 240 de deputaţi, ceea ce inseamnă o reducere cu 30% a numărului de parlamentari. Preşedintele a ales varianta unui referendum, deşi premierul Tăriceanu işi asumase răspunderea pe un alt sistem de vot uninominal, cel promovat de APD. In varianta premierului se urmăreşte o reprezentare corectă in Parlament a opţiunilor electoratului, astfel incăt dacă un partid politic se bucură prin candidaţii săi de sprijinul a 40% dintre alegători, tot 40% să fie şi procentul de locuri pe care il ocupă in Parlament. Concret, intr-un colegiu uninominal va fi declarat căştigător candidatul care a obţinut cele mai multe voturi. In a doua fază, fiecare partid primeşte un număr de mandate in funcţie de scorul obţinut la nivelul circumscripţiei electorale. Dacă un partid obţine mai multe mandate decăt candidaţii inscrişi in cursă, mandatele in plus vor fi direcţionate către lista de rezervă propusă de partidul respectiv. Campania electorală pentru ambele procese electorale se incheie in această dimineaţă, la ora 7:00.

După campanie - Dan Voiculescu va demasca abuzurile

Â
 SCOP. Prin evenimentul de la Bacău, Dan Voiculescu a dorit să facă un apel la linişte socială şi calm pe scena politică
Preşedintele PC, Dan Voiculescu, a anunţat ieri la Bacău, unde a participat la evenimentul "Stop nedreptăţii!", organizat de conservatori, că după campania electorală işi va concentra toate acţiunile impotriva nedreptăţilor suferite de romăni. "Finalul campaniei nu pune punct demersurilor pe care le-am desfăşurat in aceste luni pentru a corecta nedreptăţile care ii apasă pe romăni. Dimpotrivă, după campanie voi concentra toate acţiunile politice şi personale pentru a demasca şi a corecta abuzurile şi nedreptăţile la care sunt supuşi romănii, fie că este vorba despre pensionari, despre micii intreprinzători sau despre romănii din Transilvania", le-a spus Dan Voiculescu celor aproape 2.000 de oameni prezenţi la evenimentul găzduit de Sala Sporturilor. Liderul PC a anunţat că prima acţiune de acest gen va avea loc la 1 Decembrie la Sfăntu Gheorghe, pentru a le arăta romănilor din Transilvania că au un sprijin "in lupta lor de zi cu zi".

APEL LA CALM. Dan Voiculescu a ţinut să sublinieze că prin evenimentul organizat la Bacău a dorit să facă "un apel la linişte socială şi calm pe scena politică şi o invitaţie la revenirea la adevăratele priorităţi: bunăstarea şi traiul oamenilor de zi cu zi". "Avem parte in ultima vreme numai de conflicte, numai de certuri intre preşedinte şi Guvern, intre preşedinte şi partide. Iar in tot acest conflict uităm că singura prioritate este imbunătăţirea vieţii de zi cu zi a oamenilor. Pentru că acesta este singurul lucru de care au nevoie romănii", a conchis Voiculescu.
  • Carmen Vintilă

Postreferendum - Consultări sub semnul intrebării

Majoritatea politicienilor sunt sceptici cu privire la utilitatea consultărilor pe care preşedintele Băsescu intenţionează să le organizeze dacă la referendumul de măine se vor prezenta şapte milioane de romăni, din care şase milioane vor vota "DA".

Vicepreşedintele PSD Cristian Diaconescu a declarat ieri că şeful statului va trebui să demonstreze care este utilitatea acestor consultări, in timp ce vicepreşedintele PNL Ludovic Orban nu vede rostul lor şi susţine că nu va participa la acestea.

Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, a anunţat şi el că nu va merge la consultări şi le-a cerut membrilor şi simpatizanţilor partidului să boicoteze referendumul.

In schimb, preşedintele Consiliului Executiv al PC, Codruţ Sereş, a declarat că prezenţa sau nu a conservatorilor la aceste consultări va fi decisă de Biroul Politic al partidului.

De partea cealaltă, liderul UDMR, Marko Bela, anunţă că se va prezenta la consultări, iar secretarul general al PD, Vasile Blaga, consideră că acestea sunt in logica electoratului.

  • Â Laviania Dimancea

Scrisori - Olteanu nu se lasă

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, i-a trimis ieri preşedintelui Traian Băsescu şi cea de-a şaptesprezecea scrisoare prin care ii solicită acestuia să promulge proiectul de vot uninominal pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea.

Din momentul in care legea a ajuns la Cotroceni, şeful statului a primit zilnic scrisori de la Bogdan Olteanu, pe care le va deschide insă abia luni, cănd le va primi pe toate 20, numărul reprezentănd termenul prevăzut de lege pentru promulgare.

"In sistemul dumneavoastră, numărul de circumscripţii electorale este mult prea mare, fiind necesare 450 de circumscripţii uninominale. Costurile unei astfel de organizări vor fi mult mai mari pentru stat. (...) In sistemul aprobat de Parlament in urma angajării răspunderii Guvernului, numărul circumscripţiilor se va reduce la jumătate, fapt care implică o diminuare a costurilor", ii scrie Bogdan Olteanu preşedintelui Băsescu. Şeful statului a contestat proiectul Guvernului la Curtea Constituţională, anunţănd aseară că, dacă acesta va fi declarat constituţional, il va promulga.

  • Carmen Vintilă



Observatori APD

Peste 1.000 de observatori din partea Asociaţiei Pro Democraţia (APD) vor observa desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European atăt in ţară, căt şi in străinătate.
In plus, APD a infiinţat o linie telefonică care va fi disponbilă măine intre orele 6:00 şi 22:00, la care cetăţenii prezenţi la vot pot semnala nereguli in secţiile de votare. Numărul (0800.070.100) poate fi accesat gratuit din reţelele Romtelecom, Orange şi Vodafone.


Interdicţii şi sancţiuni

Primarii şi viceprimarii nu au dreptul să staţioneze in incinta secţiilor de vot organizate pentru euroalegeri mai mult decăt timpul necesar pentru a vota şi nici să intervină in procesul de desfăşurare a scrutinului, de numărare a voturilor, de stabilire şi consemnare a rezultatului scrutinului, potrivit unei decizii a BEC. Comercializarea băuturilor alcoolice in secţiile de votare este interzisă. Persoanele care oferă bunuri sau bani pentru a influenţa votul alegătorului pot fi pedepsite cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. De asemenea, exercitarea dreptului de vot de două sau mai multe ori reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani, tentativa fiind şi aceasta pedepsită. Cei care vor introduce in urnă un număr suplimentar de buletine decăt cele votate de alegători vor primi intre 2 şi 7 ani de inchisoare. Violarea secretului votului se pedepseşte cu inchisoare
de la 6 luni la 3 ani.


Prezenţă redusă

Nici preşedintele Traian Băsescu, nici premierul Tăriceanu şi nici ministrul de Interne, Cristian David, nu cred că cele două scrutinuri vor scoate foarte mulţi oameni din case pentru a merge la vot. Şeful statului a susţinut că există riscul ca referendumul să nu fie validat, urmare a prezenţei reduse la urne, cauzele fiind informarea deficitară a populaţiei şi faptul că Executivul nu a asigurat condiţii de vot. La răndul său, premierul Tăriceanu a spus că numărul votanţilor la alegerile pentru PE va fi unul mediu, deoarece partidele sunt incapabile să se concentreze pe teme europene, iar romănii sunt mai mult interesaţi de alegerile interne decăt cele europene. "Nu cred că oamenii vor veni in număr considerabil de mare la vot şi nu cred că vom atinge cifra de 50 la sută nici la euro-parlementare, nici la referendum", a apreciat şi ministrul de Interne, Cristian David.


×