O NOUĂ SCHIMBARE/Mascarada prefecţilor apolitici

Angajamentul de a depolitiza instituţia prefectului, luat din proprie iniţiativă în faţa Uniunii Europene de oficialii noştri, a fost transformat într-o mascaradă tipic românească, statutul acestor funcţionari fiind o minge de ping-pong politic pe care fiecare Guvern o joacă după cum îi cântă clientela.

Guvernul a decis ieri ca prefecţii să poată fi schimbaţi şi în 2009 după principiul mobilităţii, modificând astfel HG 341/2007, privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici. Modificarea a fost publicată în Monitorul Oficial încă din timpul şedinţei de Guvern în care a fost adoptată, iar până la finalul acesteia, Emil Boc începuse deja să înlocuiască prefecţii pe care i-a lăsat moştenire guvernarea Tăriceanu, prefecţi al căror statut este, cel puţin teoretic, apolitic. Conform Legii privind instituţia prefectului, acesta este un înalt funcţionar public care ar trebui să aibă studii de administraţie, ar trebui să-şi obţină postul în urma unui concurs naţional şi nu ar trebui să depindă de schimbarea Guvernului, întrucât este un manager, nu un om politic. Acest principiu, ce sună foarte frumos citit de pe hârtia legii, a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2006, când prefecţii, numiţi până atunci din rândurile partidului aflat la guvernare, au fost nevoiţi să aleagă între calitatea de membru de partid şi funcţia publică.

BLAGA DEPOLITIZEAZĂ, BOC FACE LA LOC COMANDA!
Depolitizarea funcţiei de prefect decurge din criteriile politice pentru aderarea la Uniunea Europeană. Adriean Ciocănea, fost şef al Departamentului pentru Afaceri Europene în timpul Guvernului Tăriceanu, spune că decizia de a depolitiza funcţia de prefect “a fost luată de România ca să demonstreze că există voinţă politică pentru a limita puterea Executivului”. Decurge din criteriile politice pentru aderare adoptate la Copenhaga. Nu există o cerere expresă, dar politicienii români, când mergeau la negocieri, înaintau şi angajamentul ăsta ca să contracareze alte critici”, spune Ciocănea. Transformarea prefectului în înalt funcţionar public a fost făcută în 2005, culmea!, chiar de Vasile Blaga, pedistul care la acea vreme era ministru al Internelor şi Reformei Administrative. Modificarea Legii instituţiei prefectului a făcut parte din pachetul de legi privind reforma în administraţia publică susţinut de Vasile Blaga. Ministrul a reuşit astfel să înlăture unul din motivele pentru care România se afla sub monitorizarea Comisiei Europene. Guvernul Călin Popescu-Tăriceanu a demarat concursurile pe post, iar prefecţii care fuseseră membri ai PNL sau PD au fost nevoiţi să-şi dea demisia din partid şi să se pretindă “apolitici”. Concursurile au fost absolut ipocrite, pentru că în posturile de prefecţi au ajuns tot fidelii clientelei politice.

CE-A FOST PENTRU TĂRICEANU...
După ce a dat afară PD-ul de la guvernare, în 2007, Tăriceanu a scăpat de prefecţii proveniţi din acest partid, inventând chiar principiul mobilităţii pe care îl foloseşte acum şi Emil Boc. Sub pretextul legal al “eficientizării activităţii instituţiilor publice”, Tăriceanu a scăpat de prefecţii proveniţi de la PD, făcându-i subprefecţi sau inspectori guvernamentali, funcţii inferioare celei de prefect, şi numind în locul lor fideli ai PNL. PD-L a sărit ca ars când a căzut victimă a mobilităţii un prim lot de 15 prefecţi ex-pedişti. Vasile Blaga a ieşit imediat la rampă, îndemnându-i pe prefecţii demişi să-l dea în judecată pe Tăriceanu pentru că i-ar fi schimbat pe motive politice, şi nu profesionale. Acum, Boc a schimbat registrul şi a inventat ideea că prefectul trebuie să fie “un om de încredere al Guvernului”. “Prefectul este omul Guvernului în judeţ. El face politica Guvernului. Este firesc să fie om de încredere al Guvernului, care să ducă politica acestuia”, afirma Boc într-o emisiune tv.

...BUN ŞI PENTRU BOC
Ieri, Guvernul a decis să schimbe deja patru prefecţi, printre care cei din Iaşi, Vrancea şi Botoşani. Urmează prefectul Capitalei, Ioan Tincu. Acesta este şi cel mai uşor de schimbat, pentru că numirea lui, în iunie 2008, a fostă făcută până la organizarea concursului pentru ocuparea definitivă a postului. PD-L a hotărât să-l pună prefect pe Adrian Iordache, director în Primăria Capitalei de pe vremea primarului Traian Băsescu. În schimbul cedării Prefecturii Capitalei, PSD a primit prefecturile din judeţele Giurgiu şi Călăraşi. Deja filialele PD-L şi PSD şi-au anunţat favoriţii, multe neavând nici o jenă să spună public acest lucru, dovedind că schimbările sunt politice. Preşedintele PSD Galaţi, Dan Nica, a anunţat că fostul jurnalist Claudiu Brânzan va ocupa postul de prefect, iar la Iaşi această funcţie va fi ocupată de Victorel Lupu, şeful Direcţiei Economice din Primărie şi un apropiat al edilului Gheorghe Nichita (PSD). Preşedintele PD-L Maramureş, Mircea Man, a făcut deja public faptul că prefectul judeţului, Bondi Gyongyike, va fi schimbat cu un democrat-liberal. Apoi, Prefectura Braşov le-ar reveni pedeliştilor, care l-ar dori în funcţie pe fostul deputat Ion Gonţea. La Alba, prefect ar putea fi fostul deputat Ştefan Bardan, care are susţinerea oficială a filialei PD-L. La Bistriţa ar putea fi fostul preşedinte al CJ, Sabin Ilieşi, lider local al PD-L. La Sibiu, lucrurile sunt şi mai “transparente”. PD-L-ul judeţean a cerut ca prefect să fie Vasile Trihenea, fost candidat la Primăria Sibiu. La Ilfov, Guvernul urmează să-l numească drept prefect pe Valentin Delcea, fost subprefect. Tot oficial, PD-L Bihor l-a desemnat pe Gavrilă Ghilea, vicepreşedinte al filialei judeţene. Viitorul prefect de Maramureş va fi Sandu Pocol, inspector şcolar general. Conducerea PSD Covasna l-a propus pe actualul subprefect de Bucureşti, Codrin Munteanu, pentru funcţia de prefect.

DECIZII DE PARTID
Liberalii îşi oferă ei acum consultaţia juridică pentru prefecţii schimbaţi şi spun că în instanţă decizia politică se poate dovedi.  “Aceste lucruri s-au decis în şedinţele birourilor judeţene ale PSD şi PD-L. Liderii filialelor celor două partide au făcut public nominalizări de prefecţi. Acest lucru dovedeşte că decizia a fost una politică?, a explicat secretarul general al PNL, Dan Motreanu.

 

Fără număr!

În timp ce luau decizia populistă de a reduce cu 20% posturile din aparatul central al administraţiei publice, Guvernul mai făcea o modificare hotărârii de guvern referitoare la înalţii funcţionali publici, modificare prin care creează posturi inferioare pentru prefecţii de care vrea să scape. Mai exact, a fost eliminat alineatul care prevede că numărul inspectorilor guvernamentali nu poate fi mai mare de 30% din numărul total de posturi din categoria înalţilor funcţionari publici. Practic, numărul inspectorilor guvernamentali va fi nelimitat, Executivul putând să-i retrogradeze în aceste funcţii pe prefecţii lui Tăriceanu, întrucât legea nu îi permite să-i scoată din corpul înalţilor funcţionari publici.