Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La evaluarea activităţii parlamentare, senatorii şi deputaţii care sunt miniştri au scuza că domeniile din Guvern aflate sub oblăduirea lor le consumă tot timpul, însă o evaluare mai atentă arată că unii dintre ei nu au fost prea activi în Parlament nici atunci când nu erau încă apăsaţi de funcţiile ministeriale. Mai mult, o parte dintre ei figurează ca iniţiatori a unor legi la a căror elaborare nu au avut aproape nicio contribuţie.
Textul Constituţiei permite parlamentarilor să ocupe concomitent şi un portofoliu de ministru şi, în mod tradiţional, prin cutuma celor două Camere, membrii Guvernului sunt scutiţi de prezenţa la plen şi nu primesc funcţii în comisii. Practic, ei au privilegiul de a se ocupa de chestiunile de pe agenda Parlamentului doar în măsura în care le permite timpul. Astfel se explică de ce Carmen Dan, Teodor Meleşcanu, Graţiela Gavrilescu şi Lia Olguţa Vasilescu, miniştri în toate cele trei guverne PSD, au o activitate parlamentară redusă. Prima are 11 iniţiative legislative semnate, Meleşcanu trei, iar Vasilescu şase. Şi numărul luărilor de cuvânt este redus. Spre exemplu, una dintre luările de cuvânt ale ministrului de Interne este consemnată astfel în stenogramele Senatului: „Doamna Dan Carmen-Daniela (din sală): Prezentă!”. Mai greu este de explicat inactivitatea unor parlamentari care s-au mutat la Palatul Victoria abia odată cu instalarea cabinetului Dăncilă. Spre exemplu, Lucian Şova, ministrul Transporturilor, şi-a pus semnătura pe numai cinci iniţiative legislative, dintre care două sunt propuneri de modificare a Statutului magistraţilor, una este Legea salarizării unice, pe care au semnat-o toţi parlamentarii PSD. Altul este Viorel Ştefan, cu doar patru iniţiative într-un an petrecut în Parlament. Ce-i drept, Ştefan are scuza că a activat o vreme ca ministru de Finanţe în Guvernul Grindeanu şi este activ într-una dintre cele mai dificile comisii a Camerei, cea de Buget-finanţe. Pe de altă parte, cei doi miniştri ar putea fi lăudaţi pentru onestitate întrucât majoritatea colegilor lor din Guvern au recurs la scară largă la un procedeu vechi prin care parlamentarii îşi ascund inactivitatea: unul sau câţiva parlamentari îşi bat capul să facă un proiect de lege, iar apoi o cohortă de alţi parlamentari doar îşi pun semnătura pe el. Aranjamentul convine ambelor categorii: primii vor să creeze impresia că au o susţinere largă în Parlament pentru proiectul lor, iar ceilalţi dau impresia că muncesc pe brânci. Spre exemplu, patru parlamentari au iniţiat un proiect de lege pentru sprijinirea creşterii bubalinelor, dar numărul semnatarilor a ajuns la ameţitorul număr de 173, dintre care şi o parte apreciabilă dintre miniştri, precum Dănuţ Andruşca, Ştefan-Radu Oprea, Ioana Bran, Paul Stănescu, Natalia Intotero. Un alt „hit” parlamentar a fost proiectul de stimulare a creşterii raselor de taurine Bălţata Românească, Brună şi Sura de Stepă, proiect care a strâns tot 173 de semnături, deşi era munca aceloraşi patru iniţiatori. Spre exemplu, Andruşcă stă teoretic bine la iniţiative legislative, 43 la număr, dar numai una are legătură cu portofoliul pe care-l ocupă acum, cel al Economiei. În rest, Andruşcă susţine înfiinţarea stânelor montane, centrele de sacrificare ale animalelor, pescuitul şi acvacultura, diminuarea risipei alimentare. O altă categorie este cea a miniştrilor care anterior au avut funcţii de conducere în Biroul Permanent, precum Rovana Plumb, care a fost vicepreşedinte al Camerei, cu 83 luări de cuvânt în plen şi 41 în BP. Pe de altă parte, secretarul Camerei, Ioana Bran, actual ministru al Tineretului şi Sportului, a luat de numai şapte ori cuvântul în şedinţele de Birou Permanent, fiecare dintre ele fiind alcătuită din doar câteva cuvinte. Cea mai scurtă este constatarea unui vot: „Unanimitate!”.
Semnături în turmă
Practica semnării unui proiect de lege de către persoane care nu au niciun merit în elaborarea lui este stimulată chiar de către partidele parlamentare pentru a da senzaţia de consens politic asupra unor chestiuni importante. De exemplu, semnarea proiectului Legii salarizării unitare a fost obligatorie pentru toţi parlamentarii coaliţiei de guvernământ. Un alt proiect cu priză la parlamentari a fost cel al deputatului PMP Constantin Codreanu privind prelungirea la 10 ani a valabilităţii paşapoartelor. 108 aleşi au năboit să-şi pună semnătura pe el. Astfel, Ooziţia nu mai are motiv să reclame că Puterea le respinge toate proiectele. Uneori şi le însuşeşte cu totul. Chiar dacă parlamentarii meritorii nu se mai văd de mediocritatea colegilor lor.
„Voiam să completez faptul că solicitarea trebuie să vină din partea Comisiei şi, într-adevăr, totuşi, săptămâna trecută, la un moment dat, a fost o solicitare din partea Comisiei, dar a venit tardiv, adică, BP-ul a avut loc la ora două, când solicitarea era pentru aceeaşi zi, de la ora 9.00. Nu aveai cum să aprobi ceva... retro...” Ioana Bran, cea mai lungă intervenţie a ei în Biroul Permanent al Camerei
