x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Parlamentul, antifonat pentru Summit-ul NATO

Parlamentul, antifonat pentru Summit-ul NATO

de Carmen Vintila    |    31 Ian 2008   •   00:00
Parlamentul, antifonat pentru Summit-ul NATO

PARLAMENT ● Marea reuniune de la Bucureşti intră în linie dreaptă
Deşi generos comparativ cu alte ţări gazde ale unui summit NATO, Palatul Parlamentului de la Bucureşti a ridicat probleme oaspeţilor: spaţiile sunt prea mari, nu asigură intimitate şi se aude... ecoul!


PARLAMENT ● Marea reuniune de la Bucureşti intră în linie dreaptă
Deşi generos comparativ cu alte ţări gazde ale unui summit NATO, Palatul Parlamentului de la Bucureşti a ridicat probleme oaspeţilor: spaţiile sunt prea mari, nu asigură intimitate şi se aude... ecoul!


Instituţiile şi miile de oameni ce pregătesc Summit-ul NATO care va avea loc în perioada 2-4 aprilie la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, au intrat pe ultima sută de metri. Startul pentru organizarea celui mai mare eveniment găzduit vreodată de România a fost dat încă din aprilie anul trecut. Pe lângă faptul că vom fi pentru prima dată gazda unui eveniment de o asemenea anvergură, Summit-ul din Bucureşti va fi şi cel mai mare din istoria NATO. 3.000 de înalţi delegaţi şi 3.500 de jurnalişti sunt aşteptaţi să sosească din cele 26 de state membre ale Alianţei, cât şi din cele 23 de ţări care fac parte din Parteneriatul pentru Pace. La summit-ul anterior, organizat la Riga, au fost 20 de parteneri pentru pace, de data asta având trei ţări adiţionale. România a fost aleasă gazdă a marelui eveniment în principal pentru poziţia geostrategică în regiune, aflându-se la graniţa dintre UE şi zonele delicate ale lumii (fostele republici sovietice din zona Caucazului, Rusia şi Orientul Mijlociu). Reuniunea la nivel înalt de la Bucureşti oferă României posibilitatea de a-şi crea o imagine pozitivă în sânul Alianţei şi nu numai. Potrivit secretarului de stat pentru organizarea Summit-ului, Victor Micula, vor fi prezenţi la marele eveniment 55 de şefi de stat şi de guvern. Preşedintele SUA, George Bush, va avea cea mai numeroasă delegaţie – aproximativ 1.000 de oameni. Delegaţia Germaniei va număra în jur de 100 de persoane, cea britanică – 80, spaniolă – 60. Majoritatea celorlalte delegaţii vor fi formate din 20-25 de persoane. Liderii NATO vor sosi pe Aeroportul Henri Coandă din Bucureşti în prima şi a doua zi a lunii aprilie. O parte va veni cu zboruri charter. Majoritatea delegaţiilor va opta însă pentru zborurile de linie. Aeroportul nu va fi închis celorlalte zboruri, deci cei care şi-au făcut planuri de călătorie în cele trei zile dedicate summit-ului nu trebuie să-şi facă griji. "Vor putea opera zboruri de linie şi în acelaşi timp vor putea fi preluate delegaţiile", a dat asigurări Micula. Sosirea delegaţiilor şi primirea lor oficială va fi transmisă de TVR. Startul lucrărilor va fi dat pe 2 aprilie seara, sub forma unei cine de lucru în format restrâns care va avea loc la Cotroceni şi la Guvern. Pe 3 aprilie dimineaţa se vor deschide lucrările la Parlament, tot aici urmând să se ia şi prânzul. Tot pe 3 aprilie vor fi organizate două evenimente de gală la Ateneu şi la Teatrul Naţional.


CAZAREA. Unde vor sta înalţii delegaţi? 14 hoteluri celebre de 4 şi 5 stele îşi vor deschide uşile pentru a-i primi pe oaspeţi, printre acestea numărându-se: Marriott, Intercontinental, Ramada Majestic, Sofitel, Howard Johnson, Novotel, Hilton. Potrivit unor surse oficiale, Bush va fi cazat la Marriott, cancelarul german Angela Merkel va sta la Hilton, iar preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, la Sofitel. Pentru presa străină au fost rezervate camere la 17 hoteluri, majoritatea distincte de cele unde vor sta liderii ţărilor aliate. De asemenea, jurnaliştilor le va fi asigurat transportul cu microbuze de la hotelurile unde sunt cazaţi la Palatul Parlamentului. Dacă nu se vor duce însă la unul dintre hotelurile recomandate de organizatori, aceştia vor trebui să-şi rezolve singuri problema transportului.


FORD ŞI MERCEDES PENTRU OFICIALI. 490 de maşini obţinute în urma a două contracte de sponsorizare de la Ford şi Mercedes vor fi puse, gratuit, la dispoziţia delegaţiilor ce vor veni la Bucureşti. "Bush este un caz aparte, dar delegaţiile ţărilor oaspete vor folosi aceste coloane oficiale puse de noi la dispoziţie", a adus lămuriri Micula. Şoferii din coloanele oficiale vor fi angajaţi ai MIRA, SPP, SRI. " Sunt şoferi români care se vor antrena timp de două săptămâni înainte pe maşinile din coloane", a precizat Micula. Deocamdată, oficialii de la noi cunosc doar structura delegaţiilor oaspete. Pe 10 februarie în cadrul NATO se va deschide un chestionar electronic unde vor fi completate numele membrilor delegaţiilor. Atunci vom afla care dintre oaspeţi va veni cu soţul/soţia, cu şofer, bucătar, care are sau nu preferinţe culinare, ţine sau nu dietă.


PENTRU DOAMNE, PLIMBARE ÎN BUCUREŞTI. Cu toate acestea, oficialii de la noi se aşteaptă ca în jur de 70 de înalţi delegaţi să vină cu soţiile. Pentru acestea va fi pregătit la Bucureşti un program special care va încerca să îmbine România tradiţională cu cea modernă. Locurile din Capitală care vor fi vizitate nu au fost stabilite încă, dar pe listă se vor regăsi muzee importante, precum şi unele instituţii. Nici cine le va asigura acestora momentele artistice nu se ştie încă. Este foarte posibil însă ca distinsele doamne să se întâlnească cu personalităţi precum Nadia Comăneci sau Ilie Năstase.


PARLAMENTUL, ÎN FIERBERE. Gazda marelui eveniment, Palatul Parlamentului, se pregăteşte de zor. Pentru prima dată cei de la Secretariatul NATO s-au confruntat cu o problemă atipică. "În general ei se confruntau cu lipsa de spaţiu atunci când se organiza un summit. Aici, în România, spaţiul nu a fost o problemă. A apărut însă un alt factor pe care a trebuit să-l luăm în considerare, şi anume distanţele", a arătat Micula, precizând că s-a muncit foarte mult până s-a ajuns la un scenariu de lucru care să permită găsirea unor săli apropiate. O altă "provocare" a fost aranjarea în imensa clădire a unor spaţii intime care să stimuleze dialogul între liderii ce se vor afla la Bucureşti. Holurile mari, cu prea multă marmură, vor fi şi ele acoperite cu mai multe covoare decât de obicei, precum şi cu panouri pentru a evita ecoul. Sălile Unirii şi Iorga vor fi dedicate marelui eveniment. În acestea, oaspeţii se vor strânge în jurul a două mese rotunde, cea din sala Unirii având un diametru de nu mai puţin de 16 metri. Vor mai fi, de asemenea, pregătite 12 săli pentru bilaterale, care vor fi compartimentate pentru ca discuţiile să se poată desfăşura într-un cadru normal. Două dintre acestea vor fi dedicate exclusiv VIP-urilor. Gazdele vor asigura un sistem de traducere simultană a 22 de limbi.


ÎNNOIRE. Cum e nevoie de tehnică pe măsură, la Camera Deputaţilor a fost dat startul licitaţiilor. Printre altele vor fi achiziţionate 140 de calculatoare, 100 de LCD-uri, 50 de aparate de telefonie mobilă. Tot Camera Deputaţilor se va ocupa şi de aranjamentele florale. Vor mai fi achiziţionate de asemenea feţe de masă, veselă, precum şi o maşină de spălat vase şi o linie nouă de autoservire pentru restaurantul Parlamentului. Clubul Parlamentarilor şi barul parlamentarilor, precum şi alte spaţii vor fi folosite pentru catering destinat ziariştilor. Pentru cei 3.500 de jurnalişti vor fi pregătite săli de briefing, 90 de ministudiouri tv şi 30 radio. Tot pentru ziarişti, în parcul Izvor vor fi amenajate două construţii temporare, respectiv două corturi, unde vor fi 8 ghişee de lucru. Aici se va realiza şi controlul anti-tero, după care ziariştii vor fi transportaţi cu ajutorul a şase autobuze RATB spre intrarea din Parlament.


SECURITATEA. În cele trei zile măsurile de securitate vor fi maxime. Pentru misiunea destinată summit-ului MIRA va avea pregătiţi 10.000 de jandarmi, poliţişti şi pompieri, iar SPP-ul 1.500 de ofiţeri ce se pregătesc deja de şase luni pentru acest eveniment. Potrivit SPP, va exista un culoar pentru deplasarea oficialilor de la aeroport până la Parlament, dar şi culoare de rezervă. "La fel ca la Sommet-ul Francofoniei, vor exista coridoare de securitate, de transport, pe anumite bulevarde, fără ca acestea să fie închise traficului normal şi nu vom afecta grav activitatea cotidiană a celor care se vor afla în apropierea coridoarelor securizate", au precizat oficiali ai SPP, precizând că în culoarul de securitate vor intra bineînţeles hotelurile în care vor fi cazate delegaţiile. "Dispozitivul va fi cât se poate de prietenos cu locuitorii Bucureştiului, dar nu va face rabat de la normele de securitate pe care trebuie să le asiguri unor lideri importanţi precum Bush, Sarkozy, Gordon Brown şi alţi lideri importanţi care se vor afla la Bucureşti", a mai arătat SPP.

Pentru informarea cetăţenilor cu privire la restricţionarea traficului va fi înfiinţată o linie "verde‘‘.


Zile libere pentru bucureşteni

Pentru perioada în care va avea loc summit-ul, MAE a propus acordarea a trei zile libere pentru angajaţii din sectorul public, o decizie în acest sens urmând a fi luată de Executiv. Tot în aceeaşi perioadă agenţiile de turism se vor întrece în oferte pentru a-i determina pe bucureşteni să părăsească oraşul. Pentru organizarea summit-ului Guvernul a alocat 90.852 milioane de lei, echivalentul a 26 de milioane de euro, bani ce au fost folosiţi de instituţiile implicate în organizarea evenimentului. O parte din bani au fost destinaţi inclusiv amenajării şi echipării unor rezerve speciale în cele şapte spitale din Bucureşti, pregătite pentru situaţii de urgenţă.


Aşteptări

Unul dintre principalele subiecte care se vor afla pe masa summitului de la Bucureşti constă în extinderea Alianţei Nord-Atlantice cu cel puţin trei ţări - Croaţia, Macedonia şi Albania – care "contribuie semnificativ la operaţiunile NATO din Afganistan şi Kosovo”. Temele fierbinţi ale reuniunii nu vor exclude scutul american antirachetă, pe care Rusia îl consideră o ameninţare directă la adresa ei, securitatea energetică a alianţei şi contextul operaţiunilor actuale ale NATO în lume, cu precădere în Afganistan şi Kosovo. Nu este exclusă nici o abordare a situaţiei tensionate dintre Republica Moldova şi România, precum şi a relaţiilor delicate dintre noi şi ucraineni. Participarea, la summit-ul de la Bucureşti, a preşedintelului rus, Vladimir Putin, ar putea oferi un alt contur agendei discuţiilor. Moscova nu a trimis până acum nici un răspuns, deşi secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a transmis preşedintelui Putin o scrisoare cu invitaţia la summitul de la Bucureşti.
  • Anca Aldea

×