Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un raport al Institutului pentru Politice Publice (IPP) arată haosul fiscal din comportamentul partidelor, la zece ani de la adoptarea Legii privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Analiza IPP evidenţiază diferenţa uriaşă între venituri şi cheltuieli şi tendința partidelor de a se eschiva de la obligativitatea legală de a raporta aceste cifre.
Respectarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale diferă de la un partid la altul, iar seriozitatea managementului financiar şi îndeplinirea obligațiilor legale nu sunt direct proporționale cu mărimea partidului, arată o analiză a Institutului pentru Politice Publice. Analiza dată publicităţii scoate în evidență discrepanţe semnificative între veniturile și cheltuielile formaţiunilor politice. Un partid din România cheltuiește în medie puţin peste 12 milioane de lei pe an, în vreme ce veniturile anuale medii sunt de numai 10,5 milioane de lei. Un exemplu negativ în acest sens este chiar principalul partid aflat la guvernare, PSD, care a cheltuit în 2016 cu aproape 900.000 de lei mai mult decât a încasat. Anul trecut, PSD a avut venituri de 26,3 milioane de lei și cheltuieli de puţin peste 27,2 milioane de lei. ALDE, partenerul PSD în coaliţia de guvernare, a raportat venituri de 14,8 milioane de lei şi cheltuieli de 14,6 milioane de lei în 2016. Potrivit IPP, deși avea obligativitatea de a raporta anual veniturile și cheltuielile, PNL nu a făcut acest lucru în anii 2014 și 2016.
Maghiarii, cei mai scrupuloşi
În schimb, UDMR este cea mai disciplinată formaţiune politică din România la capitolul fiscalitate. Uniunea a avut în ultimii cinci ani cheltuieli mai mici decât veniturile. În 2016 a cheltuit 25,7 milioane de lei, iar în conturile partidului au intrat 27,6 milioane de lei (cel mai mare venit din rândul partidelor politice parlamentare). De altfel, potrivit IPP, maghiarii se află într-un vizibil trend ascendent în ceea ce privește veniturile, iar explicația ține de „gradul de disciplină sporit al UDMR în a raporta veniturile încasate, spre deosebire de alte formațiuni care ar face orice numai să se eschiveze de la transparență”.
2016: cheltuieli la jumătate
În 2012, an cu două rânduri de alegeri (locale şi parlamentare), partidele româneşti au cheltuit, în medie, 25,2 milioane de euro, deși veniturile au fost de 19,6 milioane de lei. În 2014, an cu alegeri europarlamentare şi prezidenţiale, au fost cheltuiți, în medie, puţin peste 11 milioane de lei, cu toate că veniturile au fost de 8,4 milioane de lei. Decontul s-a produs anul trecut, când suma totală a cheltuielilor a fost chiar mai mică de jumătate la principalele partide parlamentare. În 2016, an cu alegeri locale şi parlamentare, partidele au cheltuit, în medie, 11,8 milioane de lei, la venituri medii de 13,4 milioane de lei
AEP, un „eșec total”
„Partidele politice au tendința să se eschiveze de la obligațiile legale de raportare a cheltuielilor anuale, având un comportament fiscal mai degrabă indisciplinat. Promovarea de persoane competente și integre trebuie să reprezinte, pentru partidele politice din România, o preocupare cel puțin la fel de importantă ca și respectarea unei discipline financiare realizate în totală transparență. În lipsa acestor preocupări, partidele se vor îndepărta tot mai mult de electorat Disciplina financiară nu pare instituționalizată, ci dependentă de schimbările persoanelor din conducerea partidelor, pe fondul eșecului total al Autorității Electorale Permanente în a se impune ca instituție respectată și intransigentă în orice derapaj sesizat, indiferent de forța politică a celui vizat”, se arată în raportul publicat de IPP.
