“Păstrarea lui Băsescu ca preşedinte ar fi o opoziţie mai eficientă decât ARD în sine” (Deutsche Welle)

Victor Ponta a acordat un interviu şi agenţiei Associated Press, în care s-a declarat încrezător că preşedintele îl va nominaliza ca premier. “Premierul român Victor Ponta ar trebui să simtă că bătăliile sale politice vor fi mult mai uşoare, după ce alianţa sa de centru-stânga a obţinut o victorie zdrobitoare la alegerile din weekendul trecut. Cu 68% dintre mandatele parlamentare, USL ar trebui să se aştepte ca preşedintele să reînnoiască rapid mandatul lui Ponta, lăsând Guvernul să se pună la muncă pentru a lupta contra problemelor în creştere ale ţării. Dar acestea nu sunt vremuri normale, chiar şi conform standardelor din România, care este deja una dintre ţările UE cele mai sărace şi mai corupte. Ponta nu poate fi sigur că va depune jurământul rapid, din cauza unei noi dispute cu preşedintele Traian Băsescu”, descrie Associated Press atmosfera de pe scena politică bucureşteană postelectorală.

Otravă

“Duşmănia dintre cei doi oameni politici a otrăvit atmosfera politică din România timp de mai multe luni, un conflict care a atins paroxismul în vară, când Ponta a încercat în zadar să-l atace pe preşedintele Băsescu, un fost căpitan de vas  în vârstă de 61 de ani. Românii au votat masiv pentru destituirea lui Băsescu, sătui de natura combativă a liderului aflat la putere din 2004, precum şi de măsurile de austeritate pe care le-a impus şi de percepţiile de nepotism, dar referendumul a fost invalidat, din cauza slabei participări la vot”, scrie Associated Press.

“Chiar înainte de vot, Băsescu a declarat că nu este dispus să-i reînnoiască mandatul lui Ponta, un adversar pe care l-a luat în derâdere, tratându-l drept ‚porc’. După vot, nu a spus prea multe şi pare să tragă de timp în legătură cu acest subiect. Dar Ponta a declarat miercuri pentru Associated Press că este încrezător în faptul că preşedintele până la urmă îl va nominaliza, din motive de stabilitate politică”, scrie AP.”Orice gest care va demonstra că el nu respectă rezultatul va pune în pericol de instabilitate, iar el nu doreşte acest lucru, oricât de dificile ar fi relaţiile personale dintre noi doi”, a declarat Ponta pentru AP.

Dilatarea Parlamentului României

“Brusca şi supradimensionata dilatare a Parlamentului României, după scrutinul de duminică, este privită cu o uimire condescendentă”, afirmă site-ul Deutsche Welle în limba română într-un material de revista presei germane.

“Cât de excentrică este democraţia românească, rezultă din articolul semnat de Klaus Brill, corespondentul la Bucureşti al cotidianului Suddeutsche Zeitung, sub enigmaticul titlu ‚471 plus x’. Dar misterul este desluşit deîndată în chapeau-ul textului: ‚De fapt cetăţenii României au dorit să subţieze Parlamentul. Dar ce au făcut partidele? L-au dilatat. Numărul deputaţilor a sporit astfel de la 471 la 588 şi, ironia întâmplării face că tocmai Palatul Parlamentului, monstruoasa construcţie ridicată de dictatorul Nicolae Ceauşescu, edificiu despre care nimeni nu poate afirma că ar fi mic, se dovedeşte dintr-o dată neîncăpător pentru miraculoasa proliferare a aleşilor poporului.
Dar sunt toţi deputaţii cu adevărat aleşii poporului? Cauza acestei generaţii spontanee de mandate se află în actuala lege electorală la care au meşterit în repetate rânduri de mai multe ori, atât supuşii preşedintelui conservator Traian Băsescu cât şi adversarii lui social-democraţi şi liberali. De ce atâta trudă şi cu ce scop? se poate întreba cititorul nedumerit. Răspunsul este cât se poate de simplu: fiecare a vrut să mai tragă un mic folos de pe urma încurcatei legi care, scrie autorul articolului în continuare, este rodul unei lipse colective de raţiune care acum îşi dezvăluie întreaga absurditate. Dar, de pe urma ei trag foloase şi vechii şi noii deputaţi, mandatul în Parlament fiind în România o excelentă ocazie nu numai de sporire a influenţei ci şi a averii personale, se-nţelege, pe căi ocolite.

Partea leului îi revine în noua distribuţie a mandatelor USL lui Ponta, care astfel dispune de peste două treimi din total în ambele Camere ale Parlamentului, avînd astfel cale liberă spre a modifica Constituţia, intenţie anunţată deja înaintea scrutinului de la 9 decembrie. Ziaristul german aminteşte că din referendumul organizat de preşedintele Băsescu în 2009, cînd cetăţenii s-au pronunţat în favoarea unui Parlament unicameral şi a reducerii numărului mandatelor la 300, nimic nu s-a ales. Mai rău încă: noii guvernanţi îşi bat acum capul unde să plaseze surplusul de deputaţi, iar variantele propuse frizează din nou absurdul într-o ţară în care altele sunt problemele arzătoare la ordinea zilei. Dar, o brumă de ruşine încă mai există - bugetul Legislativului nu va fi majorat. Deocamdată. În schimb va fi construit un nou hotel destinat noilor deputaţi.

Nu doar cititorii articolului apărut în ziarul bavarez supraregional au motive serioase de mirare aflând ce se întâmplă la Bucureşti, ci şi cei care consultă ediţia internaţională a cotidianului Neue Zurcher Zeitung. Corespondentul acestuia sesizează absurdul situaţiei: nu numai că nimeni nu a ţinut cont de voinţa poporului, exprimată în deja pomenitul referendum din 2009, ceea ce deja este cel puţin de neînţeles pentru un european obişnuit cu uzanţele democraţiei. Şi tot lui nu-i va veni să-şi creadă ochilor că o ţară săracă cum este România îşi poate permite un Parlament supraponderal. Problema spaţiului care ar urma să fie alocat celor care au avut de profitat de pe urma încâlcitei legi electorale, nu i se pare nerezolvabilă autorului comentariului: ‚Bunul obicei al deputaţilor de a nu-şi lua prea în serios obligaţia de a fi prezenţi la şedinţele Parlamentului va crea loc pentru toată lumea la parter’”.

Obsesia “modelului ungar”

Un alt comentariu publicat, de data aceasta, de versiunea în limba engleză a Deutsche Welle sub semnătura lui Keno Verseck şi intitulat “România se confruntă cu o nouă ordine politică”, readuce în discuţie “modelul ungar”: “Coaliţia prim-ministrului Victor Ponta, USL, a câstigat o majoritate convingătoare de două treimi la alegerile parlamentare din România, suficient pentru a forţa schimbări în Constituţie. Observatorii internaţionali se tem însă de repetarea ‚modelului ungar’".

“Premierul Victor Ponta nu şi-a ascuns niciodată admiraţia pentru omologul său ungar, Viktor Orban, fiind fascinat de felul în care scundul şi robustul maghiar sfidează puternica Uniune Europeană”, scrie Keno Verseck. Care îşi continuă ideea:”La alegerile parlamentare din 9 decembrie, Ponta şi alianţa sa de stânga fostă comunistă, USL, au obţinut ceea ce Orban şi partidul său Fidesz au câştigat în 2010: o victorie electorală copleşitoare. Ponta şi partidul său au precizat că vor folosi majoritatea pentru a promova reforme politice majore. Călcând pe urmele Ungariei, România ar putea deveni în curând următoarea bătaie de cap în plan democratic a Uniunii Europene”.
“USL vrea să-şi folosească victoria pentru a-l lăsa pe Băsescu fără putere, punând astfel capăt unei lupte care durează de mai bine de şase luni. Băsescu a anunţat de mai multe ori că nu îl va nominaliza pe Ponta. Săptămâna viitoare se va vedea dacă preşedintele poate să meargă mai departe cu planurile sale, când va anunţa candidatul pentru funcţia de prim-ministru. Unele voci din ARD i-au cerut deja să îl nominalizeze pe Ponta, aceasta fiind singura sa şansă de a evita suspendarea. Păstrarea lui Băsescu ca preşedinte ar fi o opoziţie mai eficientă decât ARD în sine. Spre deosebire de procedurile de suspendare din iulie, însă, preşedintele nu va mai putea conta de data aceasta pe o decizie favorabilă a Curţii Constituţionale sau pe o obiecţie din partea Bruxelles-ului, asta e clar”, crede Keno Verseck.
“Intre timp, USL priveşte înainte, iar primul său mare plan este reorganizarea administrativă a ţării şi instituirea unor reforme fundamentale ale Constituţiei. O eventuală guvernare cu UDMR ar fi în interesul USL, deoarecce partidul este bine conectat la conservatorii europeni, iar orice posibile rezerve din partea UE în ceea ce-i priveşte pe Ponta şi USL ar putea fi astfel dezamorsate”, mai notează autorul.