Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zarurile au fost aruncate. "Dragă Stolo" se întoarce. La patru ani după îmbolnăvirea subită şi şantajul ratat care l-au făcut pe Traian Băsescu preşedinte al României, acesta s-a revanşat faţă de vechiul său camarad. I-a oferit, în direct la televizor – teoretic, pentru un întreg ciclu legislativ, nu doar la jumătate, cum spera PSD – şefia Executivului.
România va fi condusă de o combinaţie cromatică şi politică stranie, a portocaliilor anticomunişti de dreapta cu pesediştii cei roşii, cu nimic mai imorală decât cea rezultată din lovitura de teatru de acum patru ani. La pachet, eventual, vor intra, în pofida voinţei "câştigătorilor morali", ceva udemerişti de bine, că tot s-au obişnuit ei la guvernare, le-a promis ceva şeful statului şi nu merită să stricăm bunătate de tradiţie în domeniul toleranţei interetnice şi multiculturalismului.Concepte europene nobile, finanţate din exporturi de cherestea şi trafic de alcool, dar cine se mai împiedică patetic de micile amănunte ale marilor averi?
La vremuri de criză ne-a fost oferit un premier de criză, cu palmares public bogat şi controversat: naţionalizarea valutei din conturile întreprinderilor, panamaua penală Megapower, prăbuşirea financiară a Grupului Tofan sau intervenţiile în favoarea ruşilor de ALRO Slatina pentru achiziţia de energie ieftină. Plus un traseu politic sinuos: de la tehnocratul de (altă) criză al FSN, imediat după dărâmarea prin mineriadă a guvernului Petre Roman, la navetistul Washington – Bucureşti întru susţinerea candidaturii la Preşedinţie a lui Ion Iliescu sau unificatorul şi, ulterior, dezintegratorul Partidului Naţional Liberal.
Prin decizia preşedintelui României, Theodor Stolojan va fi nevoit să colaboreze, în numele interesului naţional, dacă îşi va trece echipa de strânsură alcătuită de alţii prin Parlament, cu "siamezul" său Mugur Isărescu. Doi oameni aflaţi într-o perpetuă şi feroce rivalitate, pe care-i înjura copios Traian Băsescu în 2000, sunt chemaţi, fie că le convine, fie că nu, la opt ani după, să facă echipă de criză. Patru trandafiri, doi tehnocraţi, două destine şi-o singură criză…
Victor Ciutacu
Theodor Stolojan se află pentru a doua oară în ipostaza de a conduce Executivul, după mandatul deţinut în perioada 1991-1992. De numele lui i se leagă naţionalizarea valutei şi recapitalizarea băncilor, dar şi afaceri controversate cum ar fi cazul Megapower, Alro Slatina, Gelu Tofan.
La patru ani de la scena lacrimilor actualului preşedinte, Traian Băsescu şi Theodor Stolojan s-au afişat ieri din nou umăr la umăr în faţa camerelor de luat vederi. Într-un spectacol bine regizat şi pus în scenă la Palatul Cotroceni la ora 13:00, şeful statului l-a anunţat drept viitor premier al României pe cel căruia în 2004 îi lua locul în cursa prezidenţialelor. Piesa s-a desfăşurat aşa: Scena 1: Traian Băsescu s-a prezentat singur în faţa jurnaliştilor pentru a susţine declaraţia de presă prin care urma să anunţe numele premierului desemnat. “Am avut în vedere un om capabil, pe de o parte, să înţeleagă resorturile crizei economice şi să poată să o gestioneze, iar pe de altă parte un om cu suficientă autoritate pentru a putea gestiona buna funcţionare a Guvernului şi a instituţiilor statului într-o perioadă în care România devine tot mai afectată de efectele crizei financiare şi economice globale. Numele primului-ministru desemnat este Theodor Stolojan”, a risipit rapid suspansul şeful statului, după care, supriză, cu un aer satisfăcut, l-a invitat pe fostul premier, fostul liberal şi fostul consilier prezidenţial, să vină să spună câteva cuvinte. Scena 2: Relaxat şi cu zâmbetul în colţul gurii, Theodor Stolojan a ieşit din “culise” şi, preluând microfonul de la care vorbise şeful statului, i-a mulţumit pentru încrederea pe care i-a acordat-o prin desemnarea ca premier, fără a-i uita şi pe colegii din PD-L care au făcut propunerea.
MANDAT DE PATRU ANI
“Misiunea mea în următoarele 10 zile este clară. Voi
colabora cu reprezentanţii PD-L, cu reprezentanţii PSD şi cu cei ai UDMR-ului –
sunt celelalte două partide care şi-au manifestat dorinţa de a participa la
guvernare cu PD-L – pentru a realiza programul de guvernare în noile condiţii
care există în România la ora actuală ca urmare a efectelor crizei financiare
internaţionale şi ale recesiunii economice din ţările dezvoltate”, a fost primul
angajament al premierului desemnat, sugerând astfel posibilitatea creării unei
coaliţii guvernamentale PD-L-PSD-UDMR. Stolojan a arătat că un al doilea
obiectiv al său este ca, în acelaşi termen de 10 zile, prevăzut de Constituţie,
să fie format guvernul, astfel încât, cel mai târziu la data de 22 decembrie, să
se prezinte cu echipa în Parlament pentru a obţine votul de învestitură. Scena
3: “Felicitări şi vă doresc mult noroc”, i-a urat Băsescu, strângându-i
puternic mâinile, dar nu a plecat înainte de a spulbera unele vise ale celor
care negociază viitorul guvern. “Mandatul domnului Theodor Stolojan, în cazul în
care va primi votul Parlamentului, este un mandat pentru patru ani şi nu un
mandat fracţionat”, a atenţionat Băsescu, făcând referire la propunerea
social-democraţilor ca PD-L şi PSD să deţină şefia Guvernului timp de câte doi
ani fiecare.
AVERTISMENTE DE LA BĂSESCU
Înainte de a anunţa desemnarea lui Theodor Stolojan, preşedintele
Traian Băsescu i-a chemat la Cotroceni pe liderii partidelor politice pentru a
le spune personal ce decizie a luat şi i-a îndemnat pe reprezentaţii PD-L, PSD şi
UDMR să găsească rapid formula de guvernare. Să fie atenţi însă pe cine numesc în
fruntea ministerelor, i-a avertizat şeful statului, conform unor surse, pentru
că el deja are informaţii că “un mare constructor de şosele din Moldova
încearcă să impună un ministru al Transporturilor care să-l favorizeze”. Traian
Băsescu a fost expeditiv cu liderii partidelor, îndemnându-i doar să-şi
revizuiască promisiunile din campanie, pentru că perioada următoare va fi grea
din punct de vedere economic. La întâlnire au participat, alături de liderii
UDMR, pesediştii Mircea Geoană şi Ilie Sârbu, democrat-liberalii Emil Boc,
Adriean Videanu, Theodor Stolojan şi Gheorghe Flutur, precum şi liberalul
Bogdan Olteanu.
CV Theodor Stolojan
Data şi locul naşterii: 24 octombrie 1943, Târgovişte
Starea civilă: căsătorit, doi copii
Studii, titluri ştiinţifice:
Academia de Studii Economice din Bucureşti (1961-1966)
ACTIVITATE PROFESIONALĂ:
- economist stagiar la Frigotehnica Bucureşti (1966-1972)
- economist – Departamentul Bugetului Statului (1972-1977)
- şef divizie – Contabilitatea Bugetului Statului
(1978-1982)
- director adjunct, director al Departamentului Relaţii
Valutare şi Financiare Internaţionale; Inspector General în Departamentul
Venituri de Stat şi Consultant în Ministerul de Finanţe (1988-1989)
- ministru adjunct al Finanţelor (1989-1990)
- ministru al Finanţelor (1990-1991)
- preşedinte – Agenţia Naţională de Privatizare (1991)
- economist, senior economist – Banca Mondială (1992-1999)
- preşedinte – Strategic Consulting SRL şi Tofan Corporate
Finance (1999-2000)
- profesor universitar – Universitatea Transilvania Braşov
(2000-prezent)
- Consilier pe probleme economice al Preşedintelui României
(2004-2007)
ACTIVITATE POLITICĂ:
- Prim-Ministru (1991-1992)
- a susţinut candidatura la Preşedinţie a candidatului PDSR
Ion Iliescu (1996)
- membru al PNL (iulie 2000-octombrie 2006)
- candidat la Preşedinţie – 2000 (locul 3)
- preşedinte PNL (2002-2004)
- copreşedinte Alianţa D.A. (2003-2004)
- candidat la Preşedinţie (februarie-octombrie 2004)
- iniţiator al Platformei liberale (octombrie 2006)
- preşedinte PLD (decembrie 2006-prezent)
- prim-vicepreşedinte al PD-L din 2007 – prezent
- europarlamentar PD-L din noiembrie 2007 – present
“Theodor Stolojan şi Mugur Isărescu sunt tehnocraţi scoşi
din baie şi aduşi să devină preşedinţi sau prim-miniştri”
Traian Băsescu, 26 iulie 2000
“Theodor Stolojan şi Mugur Isărescu vor fi pulverizaţi de
realitate”
Traian Băsescu, 26 iulie 2000
“Theodor Stolojan şi Mugur Isărescu sunt candidaţii trucaţi
ai PDSR”
Traian Băsescu, 16 noiembrie 2000
“Sunt doi candidaţi la preşedinţie care nu vor să-l bată pe
Ion Iliescu: Theodor Stolojan şi Mugur Isărescu”
Traian Băsescu, 20 septembrie 2000
“Dacă Theodor Stolojan va ajunge preşedintele României,
acesta va determina Guvernul ca, până în februarie 2001, să acorde garanţii
guvernamentale grupului Tofan, aflat în mare dificultate financiară”
Traian Băsescu, 16 noiembrie 2000
“Theodor Stolojan şi Mugur Isărescu sunt doi lachei care vor
face tot ce se poate să-i fie prim-ministru lui Ion Iliescu”
Traian Băsescu, 16 noiembrie 2000
Controversatul fost viitor prim-ministru
- de Gabriela Antoniu
Printre deciziile importante luate de Stolojan ca premier s-au aflat recapitalizarea băncilor şi liberalizarea preţurilor, în condiţiile în care cursul de schimb nu fluctua liber. În mandatul său a decis naţionalizarea valutei întreprinderilor, a societăţilor comerciale. Atât întreprinderile, cât şi societăţile comerciale şi populaţia au fost obligate să-şi schimbe valuta în lei la un curs fixat administrativ.
AFACEREA MEGAPOWER
Numele lui Theodor Stolojan a fost vehiculat în scandalul
Megapower, deoarece în calitate de
ministru al Finanţelor a emis o notă prin care propunea guvernului să aprobe
creditul de 2,5 miliarde de lei. De asemenea, tot Theodor Stolojan a semnat o
notă a Ministerului Finanţelor, care s-a aflat la baza HG 365/1991, prin care
se autoriza înfiinţarea Rompower SRL, o societate care urma să preia contractul
cu Megapower şi din al cărei consiliu de administraţie făcea parte fiul său,
Vlad Stolojan. Megapower Corporation, o companie mixtă româno-americană, producătoare
de surse electronice de alimentare pentru telecomunicaţii, tehnică de calcul şi
electronică industrială, s-a aflat în 1993 în atenţia Comisiei parlamentare de
anchetă a actelor de corupţie. Comisia a fost sesizată la vremea respectivă în
legătură cu modul de folosire şi administrare a unui credit de 2,5 miliarde de
lei acordat Megapower, pentru finanţarea unor proiecte, de la bugetul statului.
Creditul a fost aprobat printr-o hotărâre de guvern semnată de premierul de
atunci, Petre Roman. Comisia a sesizat Parchetul General în legătură cu
administrarea cu rea-credinţă şi gestionarea frauduloasă atât a bunurilor
Megapower, cât şi a creditului acordat de la bugetul statului. Ulterior,
Parchetul General a dat soluţia de neîncepere a urmăririi penale în acest caz,
PNA (astăzi DNA) precizând că Theodor Stolojan nu a fost audiat şi nici nu a
avut vreo calitate procesuală în cazul Megapower.
PRIETENUL TOFAN
Omul de afaceri Gelu Tofan a fost acuzat în presa economică
că a pus pe butuci fabrica de anvelope şi produse de cauciuc Danubiana SA, reuşind
astfel să dea o mare lovitură imobiliară: 160 de hectare de teren la discreţie,
care i-ar fi adus un profit de 100 de milioane de euro. La baza acestei afaceri
a stat Hotărârea de Guvern 834 din 1991, semnată de premierul României de la
acea dată, Theodor Stolojan. Această hotărâre impunea organelor administrative
punerea în posesie a societăţilor comerciale cu capital de stat cu suprafeţele
necesare desfăşurării activităţii. Singura limitare impusă acestora era de a nu
pretinde terenurile aflate în proprietatea publică a statului. După expirarea
mandatului de la Banca Mondială, în 1999, şi revenirea în ţară, Stolojan a fost
luat pe postul de consilier de Gelu Tofan, care i-a dat şi acţiuni în cadrul
firmelor sale.
ROBOCOP DE ALUMINIU
În februarie anul trecut, Theodor Stolojan, după ce a părăsit
funcţia de consilier al preşedintelui Băsescu, a recunoscut într-un interviu
acordat cotidianului România Liberă că, în urma solicitărilor făcute de
reprezentanţii ALRO la Cotroceni, el este autorul propunerii de implicare a
producătorului de aluminiu în finanţarea construcţiei Reactoarelor 3 şi 4 de la
Cernavodă. Pentru promovarea acestei propuneri la nivelul autorităţilor
competente şi oferta de a se implica în găsirea mecanismului de finanţare,
Vadim Benyatov Don a fost acuzat de tentativă de subminare a economiei naţionale.
În timp ce reprezentantul Credit Suisse First Boston petrecea 60 de zile în
arestul Direcţiei Cercetări Penale a IGP, Stolojan declama răspicat necesitatea
ca sistemul energetic naţional să livreze energie ieftină către ALRO, societate
consiliată juridic de cabinetul de avocatură al colegului său de partid şi de
crez politic Valeriu Stoica. “Atunci am făcut două propuneri. În lume, asemenea
fabrici încearcă să-şi facă propriul generator, şi atunci eu le-am dat ideea să
cumpere microhidrocentrale care se scot în acest an la vânzare. Au analizat şi
nu le-a convenit, pentru că interveneau nişte costuri suplimentare de întreţinere,
pentru decolmatare. După aceea le-am spus că România caută finanţare pentru
generatoarele nuclear-electrice 3 şi 4. Dacă participau la finanţare, banii
urmau să le fie rambursaţi sub formă de energie electrică. Şi au fost de acord
să participe cu 20%-30% din finanţare pentru un generator în contrapartidă cu
energie”, spunea în interviu Stolojan. Întrebat dacă, în afară de producătorul
de la Slatina, în investigaţia pe care a făcut-o a mai găsit şi alţi
consumatori mari trimişi la firme de apartament (n.r. – motivul declarat al
implicării sale în lobby-ul pentru ALRO), fostul consilier prezidenţial a răspuns:
“Nu. Eu nu am intrat în amănunte de genul cine sunt firmele de apartament, câţi
clienţi au. Nu m-a interesat acest lucru. Ne-a interesat de ce sistemul
energetic a ajuns în halul acesta.”
PRESIUNI DE SUS
Fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş declara la vremea
respectivă că s-a întâlnit “cu consilierul prezidenţial Theodor Stolojan de
suficient de multe ori, atât la minister, cât şi la Cotroceni, unde am discutat
pe probleme economice, despre piaţa energiei, despre reglementări şi despre
marii consumatori, inclusiv pomenindu-se numele ALRO”. Întrebat dacă a simţit că
Stolojan a exercitat presiuni asupra sa prin discuţiile pe tema ALRO, Şereş a
spus că presiunile erau în sensul “rezolvării unor probleme”, iar faptul că
acestea veneau de la consilierul preşedintelui Băsescu “era suficient”.
