Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alegerile parlamentare anticipate, mult dorite de Klaus Iohannis, pare a încurca planurile PNL de a-și asigura o majoritate confortabilă în viitorul Legislativ. Iar tergiversarea etapelor acestui scenariu, generată de boicotul pe care parlamentarii l-au făcut cu ocazia ședinței de învestitură a Cabinetului Orban 2, dar și de decizia CCR legată de această desemnare, ar întinde procedurile până la jumătatea lunii iulie sau chiar începutul lunii august. O perioadă de concedii, în care organizarea unui scrutin electoral nu ar suscita interesul unui număr mare de alegători. Astfel, planul „B”, lucrat în „laboratoarele” de la Cotroceni este ca, în cazul în care Guvernul Florin Cîțu nu va primi votul de învestitură din partea Parlamentului, președintele Iohannis să facă o nouă desemnare în persoana unui premier tehnocrat. Un guvern apolitic ar stopa, cred inițiatorii acestui plan, căderea liberă în sondaje a PNL.
Calendarul dizolvării Parlamentului și al organizării de alegeri legislative anticipate, în eventualitatea foarte probabilă ca Guvernul Florin Cîțu să fie „trântit” de forul legiuitor, depășește cu mult data maximă până la care pot fi organizate alegerile locale, care nu pot avea loc mai târziu de 21 iunie. Iar în condițiile în care președintele ar face o nouă nominalizare la funcția de prim-ministru menită să pice din nou la vot, alegerile parlamentare anticipate ar putea avea loc cel mai devreme la mijlocul lunii iulie sau începutul lunii august. O perioadă mai mult decât critică pentru PNL de a-și maximiza electoral demersul politic, având în vedere că sunt trei luni de vacanță, atât parlamentară, cât și „civilă”, o mare parte a electoratului, în special de „dreapta” fiind plecat în concediu.
Ceea ce înseamnă că, pentru a se dizolva Parlamentul, actualul legislativ trebuie chemat în sesiune extraordinară, pentru a putea fi consultat, conform Constituției, iar procedurile s-ar întinde până când alegerile anticipate ar deveni inutile. Concret, rămânând doar lunile septembrie și octombrie ca tampon până la alegerile parlamentare la termen.
Măsurile nepopulare, luate cu mâna unui neafiliat
Pe de altă parte, Klaus Iohannis se uită cu atenție și la ultimele sondaje de opinie date publicității, conform cărora, în doar o lună, PNL a pierdut peste 7,3 procente în intenția de vot. Conform unei cercetări sociologice realizate de IMAS, dacă în luna ianuarie PNL era creditat cu 47,5 la sută din electorat, la sfârșitul lunii trecute acest scor a scăzut la 40,7 procente. În timp ce PSD, care în ianuarie avea 20,6%, la sfârșitul lui februarie crescuse la 25,8%.
Evoluția acestor cifre anunță un dezastru pentru PNL, ceea ce impune schimbarea strategiei. Un Guvern Cîțu instalat la Palatul Victoria ar însemna o scădere abruptă în sondaje a partidului, iar alegerile parlamentare ținute în plină perioadă de concedii ar însemna mai puțini alegători de dreapta la vot. O stagnare a trendului descendent vertiginos rămâne doar desemnarea unui premier independent, care să formeze un guvern tehnocrat și care, eventual, să-și asume măsurile nepopulare până la alegerile parlamentare la termen. Astfel încât, spun surse politice care au avut acces la acest plan de rezervă al PNL și al lui Klaus Iohannis, regresul electoral al partidului prezidențial să fie diminuat la maximum până în luna noiembrie.
