PMP vrea să smulgă vălul islamic pe care nu-l poartă nimeni

Pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor figurează un proiect de lege iniţiat de un parlamentar PMP prin care vălul islamic ar urma să fie interzis în instituţiile de învăţământ. Astfel, ar urma să fie interzisă acoperirea feţei în şcoli, cu excepţia cazurilor medicale. Paradoxal, proiectul de lege vrea să rezolve o problemă care nu există, întrucât în România acoperirea feţei de către femeile mahomedane este aproape inexistentă, chiar dacă unele dintre ele au grijă să apară în public cu părul acoperit.

Proiectul a fost elaborat de către deputatul PMP Doru Coliu şi constă într-o modificare a Legii 1/2011 a educaţiei naţionale. În textul legii, Coliu nu face referire directă la vălul islamic în niciuna din variantele sale, însă scopul legii este cât se poate de transparent, fiind interzisă în instituţiile de învăţământ „acoperirea feţei cu orice material care împiedică recunoaşterea fizionomiei”. De asemenea, persoanele cu faţa acoperită nu vor avea acces în instituţiile de învăţământ. Nerespectarea interdicţiei este socotită contravenţie şi ar urma să fie sancţionată cu amendă între 5.000 şi 50.000 de lei. În expunerea de motive, teama de acte de terorism care ar putea fi comise de către persoane cu faţa acoperită este expres menţionată. Iniţiativa a primit semnături de susţinere din partea altor 20 de parlamentari PMP, printre care şi Traian Băsescu, „campion” al luptei împotriva pericolului islamic odată cu criza refugiaţilor şi cu controversele legate de construirea unei moschei de mari dimensiuni la Bucureşti. De asemenea, Coliu a obţinut semnături şi de la cinci parlamentari ALDE. În pofida susţinerii, iniţiativa a intrat pe ordinea de zi a plenului cu raport de respingere. În raport sunt invocate chestiuni de tehnică legislativă, precum şi prevederile art. 26 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora ”persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri”, dar şi ale art. 30 alin. (1) potrivit cărora „libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile”. Dincolo de aceste argumente, legea pică testul pragmatismului în condiţiile în care portul islamic care acoperă faţa, fie burka, fie niqab, nu este văzut pe străzile din România. Femeile din comunitatea turco-tătară au renunţat demult la el şi nu poartă niciun element vestimentar distinctiv care să arate apartenenţa religioasă, iar cele din rândurile imigranţilor din ţările arabe poartă, de obicei, hijab-ul, un veştmânt care acoperă doar părul şi gâtul, nu şi faţa. Practic, Coliu şi PMP vrea să alinieze legislaţia română unor acte din normative din ţări vest-europene, în condiţiile în care România nu are aceleaşi probleme cu acestea, întrucât comunitatea imigranţilor musulmanilor arabi este redusă numeric, iar terorismul fundamentalist nu a afectat deocamdată ţara noastră. Dintre ţările UE, purtarea vălului islamic a fost interzisă în Olanda, Belgia, Danemarca, Franţa, Italia (încă din 1975), Bulgaria (singura ţară est-europeană, dar care a trecut deja printr-un atac terorist), Austria, Germania (în anumite landuri, la nivel federal fiind interzisă doar pentru anumite categorii de angajaţi ai statului). Temerile din aceste ţări sunt legate nu doar de faptul că purtarea unui asemenea veştmânt facilitează atacurile teroriste, existând cazuri, în SUA şi Marea Britanie, în care bărbaţi îmbrăcaţi în burka au comis jafuri armate.

„Fenomenul terorismului, deşi absent în spaţiul românesc, având însă în vedere contextul european, trebuie să reprezinte o îngrijorare foarte serioasă pentru legiuitor. Aceste fenomene sunt determinate de factori de risc multipli, ale căror efecte se cumulează şi se potenţează reciproc. În contextul dat, pentru prevenirea acestor fenomene, este necesară în continuare dezvoltarea legislaţiei primare, prin adaptarea acesteia la contextul european”. Doru Coliu, deputat PMP

Reacţie antiradicalizare

Apariţia pe străzile marilor oraşe ale Vestului a femeilor îmbrăcate în negru din cap până în picioare şi cărora li se văd doar ochii a provocat angoase. Oficiali ai statelor au spus că fizionomia este o componentă esenţială a interacţiunii umane şi au apărut şi comentarii legate de starea de servitute impusă femeii în Islam. Există şi interpretări ale clericilor musulmani care afirmă că acoperirea feţei este menţionată în Coran doar în legătură cu soţiile lui Mahomed, care aveau un statut aparte, astfel că burka sau niqab-ul nu reprezintă o cerinţă obligatorie. Mai mult, ţări musulmane precum Maroc, Kazahstan sau Tadjikistan încearcă să limiteze folosirea vălului pentru a păstra caracterul laic al statului. Camerun şi Ciad l-au interzis după ce femei astfel îmbrăcate au comis atacuri teroriste.