Politică altfel şi nu prea. Legi pe stil vechi

„Să facem politică altfel!”. A fost îndemnul pe care Klaus Iohannis l-a transmis constant aleşilor la fiecare mesaj adresat Parlamentului. „Reconstrucţia încrederii în clasa politică” şi „refacerea imaginii politicienilor” au devenit, în timp, din metafore, doar clişee.

Politicianul român a continuat să facă politică aşa cum ştia el mai bine: pe stil vechi. Iar asta se vede cu ochiul liber din legile şi proiectele legislative cu iz electoral propuse în ultima vreme de senatori şi deputaţi. Indiferent de culoarea politică.

Tragedia de la Colectiv părea să schimbe mentalitatea politicianului român. Partidele au dat şi ele semnale că ar fi înţeles mesajul străzii: „Corupţia ucide!”. De dragul imaginii, PSD şi PNL s-au grăbit să adopte instant aşa-zise coduri de integritate care să funcţioneze după modelul celor zece porunci. Să cureţe partidele de păcate şi corupţi.

Nimeni nu s-a gândit însă la un cod de etică pentru Parlament. Agora unde se fac şi se desfac legile care influenţează viaţa de zi cu zi a românilor. Laitmotivul „să facem politică altfel”, transmis părinteşte de Klaus Iohannis, n-a prea prins. În practică, deputaţii şi senatorii au rămas cu vechile metehne. În an electoral, cu alegeri locale şi parlamentare, iniţiativele cu iz electoral curg pe bandă rulantă.

„Apropierea campaniilor a atras adesea politici adoptate în urma unor calcule electorale. În 2016 aveţi marea şansă de a face lucrurile altfel. Vă propun un altfel de an electoral, care să nu fie nici populist, nici unul al măsurilor hazardate”, sunau sfaturile preşedintelui către aleşii neamului la primul mesaj adresat Parlamentului în acest an. Doar că aleşii poporului au continuat să facă politică pe stilul lor. Cu propuneri legislative care să mascheze subtil pomana electorală. Și care mai mult amăgesc decât rezolvă problemele.

S-au făcut că plouă

Festivalul a început anul trecut, când parlamentarii au adoptat cu ropote de aplauze amendamentul PSD privind creşterea cu 10% a salariilor pentru bugetari. Tot atunci au crescut cu 25% dintr-un foc şi salariile medicilor. Liberalii au votat şi ei, deşi Eugen Nicolăescu recunoştea că nici măcar n-a fost vorba de vreun studiu de impact. La începutul lunii, patru deputaţi PSD au propus reducerea cotelor de contribuţii la asigurările sociale (CAS) cu 2% la angajator şi 3% la angajaţi.

„E vorba de un impact pe cheltuieli destul de mare. Nu am văzut măsuri compensatorii care să susţină această reducere”, a avertizat ministrul Finanţelor, Anca Dragu, după ce s-a întâlnit cu pesediştii. „Nu vreau să fie gândită ca o iniţiativă electorală”, s-a scuzat Florin Pâslaru, liderul deputaţilor PSD. Și la Senat se întâmplă la fel. Peste 50 de senatori PSD, UNPR şi ALDE au semnat un proiect de lege care prevede ca pensiile să nu mai fie impozitate iar CAS-ul în cazul pensiilor să fie suportat de stat.

Texte lacrimogene

Expunerea de motive este una savuroasă. „Bătrânii noştri au strâns, din munca lor, miliarde de dolari în vistieria ţării. Îi vezi la piaţă cum îşi caută mărunţişul pentru un kilogram de mere. De fructe exotice n-au, săracii, bani. Te doare sufletul când îi vezi cum oftează în faţa unei vitrine cu prăjituri şi trec mai departe înghiţindu-şi lacrimile”, explică senatorii. Un alt senator, Constantin Popa de la UNPR, vrea să oblige angajatorii să le ofere tuturor angajaţilor o masă la prânz.

„La opt milioane cât ia un om cu salariul minim, imaginaţi-vă cât ar însemna o masă caldă”, declara Popa. Liberalul Dragoş Luchian a venit şi el cu o idee. Copiii de până la trei ani să fie excluşi de la întreţinere. „În condiţiile în care animalele mici de companie nu sunt incluse, consider absurd să contorizăm cvasicheltuielile provocate de bebeluşi”, explică senatorul.

Între politică şi societate, între clasa politică şi cetăţeni nu are voie să existe o prăpastie. Tocmai de aceea, marea miză a anului 2016 este reconstrucţia încrederii în clasa politică şi în capacitatea sa de a da societăţii direcţia dorită. Klaus Iohannis, decembrie 2015