Problema “Tudorel Toader”, tranşată în coaliţie. Moţiunea, fără cvorum

Moţiunea simplă, iniţiată de parlamentarii Opozţiţiei împotriva ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, care ar fi trebuit să fie, ieri, supusă la vot în Camera Deputaţilor, a fost suspendată, pentru că şedinţa de plen nu a reuşit să întrunească cvorumul. PSD nu s-a prezentat în sală, iar, astfel, Tudorel Toader va fi supus unei evaluări doar în  interiorul coaliţiei aflate la guvernare. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că, la sfârşitul acestei săptămâni sau la începutul săptămânii viitoare, va avea o discuţie cu premierul Dăncilă, cu preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, dar şi cu Tudorel Toader, pentru ca această chestiune să fie tranşată.

Tudorel Toader a reuşit să supere pe toată lumea, atât din PSD, cât mai ales din Opoziţie, însă motivele sunt fundamental diferite. În timp ce reprezentanţii ALDE au precizat clar că nu vor vota nicio moţiune împotriva ministrului Justiţiei, la PSD, părerile sunt împărţite. Preşedintele PSD Liviu Dragnea a anunţat că în partid există o stare de nemulţumire cu privire la Tudorel Toader şi că va exista o discuţie legată de această situaţie în coaliţie, după revenirea premierului Viorica Dăncilă. "Am luat decizia să dăm şansa opoziţiei să arate că are suficiente voturi ca să îşi treacă moţiunea. PSD nu îşi reglează problemele cu mâna Opoziţiei. PSD nu putea vota o moţiune plină de minciuni. La o dată ulterioară se va discuta de moţiune, dar trebuie să avem o discuţie împreună cu premierul şi cu Tudorel Toader. Există o stare de nemulţumire pe care nu avem de gând să o ascundem şi pe care o vom rezolva săptămâna viitoare într-un fel sau altul", a declarat acesta.

“Bile” albe

“Jurnalul” a trecut în revistă punctele bune şi cele mai puţin bune ale activităţii lui Tudorel Toader, de când acesta a preluat mandatul de ministru al Justiţiei, în februarie 2017. Pe lista lucrurilor bune se află, în primul rând, declanşarea procedurii de demitere din funcţia de procuror-şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi, precum şi iniţierea, la nivel de proiect, a unei structuri care să investigheze abuzurile din justiţie, concretizată, în cele din urmă, în înfiinţarea prin lege a Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie. Pe care, în toamna trecută, a operaţionalizat-o, tot prin Ordonanţă de Urgenţă.

De asemenea, tot la capitolul bifărilor pozitive se află faptul că, la sfârşitul anului trecut, a declanşat procedura de revocare din funcţie a procurorului general Augustin Lazăr, devoalând modul în care acesta a fost numit în funcţie, de către Klaus Iohannis, la propunerea Ralucăi Prună, fără a avea dosarul complet, dar care s-a folosit de o ordonanţă de clasare a unui dosar penal pe numele preşedintelui. De remarcat, tot la acest capitol, este şi faptul că Tudorel Toder a câştigat toate bătăliile juridice cu preşedintele Klaus Iohannis, deşi acesta din urmă a refuzat să respecte legea, în multe astfel de situaţii. Iar în privinţa candidaturii Laurei Kovesi la şefia Parchetului European, Tudorel Toader a informat, în scris, Bruxelles-ul, în legătură cu inoportunitatea unei astfel de nominalizări.

“Bile” negre

Pe de altă parte, activitatea lui Tudorel Toader la şefia Ministerului Justiţiei cuprinde şi o serie de nerealizări, nepuneri în aplicare a unor chestiuni negociate în coaliţia de guvernare sau de tergiversare a unor demersuri. Încă din martie 2017, Tudorel Toader a devoalat, sintetizat, dezastrul mandatului lui Kovesi la conducerea DNA, însă a concluzionat că, la acel moment, nu se impunea revocarea acesteia din funcţie. Abia după controlul declanşat la DNA şi după întocmirea de către Inspecţia Judiciară a raportului devastator, Tudorel Toader a admis că trebuie discutată oportunitatea continuării activităţi lui Kovesi. Însă, abia în luna februarie a anului 2018 a declanşat procedura de revocare. Refuzată de Iohannis, revocarea s-a produs în vara anului trecut, după ce preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a sesizat CCR cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională pe această temă.

Deşi, în toată expunerea motivelor revocării lui Kovesi, Tudorel Toader a arătat că o implicare deosebită a avut-o şi procurorul general Augustin Lazăr, ministrul Justiţiei a hotărât abia în luna noiembrie 2018 să declanşeze procedura revocării acestuia din funcţie. Iar, după ce a declanşat-o, nu a continuat niciun demers constituţional pentru definitivarea acestei proceduri.

Tudorel Toader este restant şi în privinţa iniţierii unor proiecte de acte normative esenţiale în domeniu justiţiei, asumate de coaliţie. Este vorba despre Ordonanţa cu privire la adoptarea articolelor declarate constituţionale în ceea ce priveşte modificarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, de Ordonanţa referitoare la protocoalele secrete încheiate de SRI cu instituţiile din justiţie sau de Ordonanţa cu privire la repunerea în termen, pentru a putea formula contestaţii în anulare, a persoanelor judecate de către Completurile de 5 judecători de la ÎCCJ, constituite ilegal.

Răzgândirea cu privire la OUG 7/2019

O bilă neagră pentru Tudorel Toader, care a şi condus, oficial, la iniţierea, de către Opoziţie, a moţiunii simple, este OUG 7/2019. Şi aici există puncte bune care pot fi bifate în dreptul ministrului Justiţiei, dar şi puncte mai puţin bune.

Astfel, prin OUG 7/2019, ministrul a iniţiat reglementarea unor modificări necesare, având în vedere realitatea din România, la legile Justiţiei. Însă, aşa cum s-a putut observa, nu a negociat aceste modificări cu majoritatea parlamentară. Atuurile OUG 7 au fost interzicerea delegărilor pe funcţiile de conducere la nivelul marilor parchete, scoaterea de sub cotrolul sistemului subteran din parchete a Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, dar şi scoaterea din sfera Secţiei de Procurori de la CSM a atributului avizării consultative pentru candidaţii propuşi pentru ocuparea funcţiilor de conducere la marile parchete.

Părţile negative sunt că unele dintre aceste măsuri vin în contradicţie cu textele adoptate de Parlament, anul trecut. Însă, şi mai grav este că, după ce aceste măsuri au fost publicate în Monitorul Oficial, Guvernul, prin acelaşi ministru Tudorel Toader, a renunţat la ele, prin iniţierea altei OUG care să modifice OUG 7/2019, cedând, astfel, presiunilor unei părţi a magistraţilor.

Nemulţumiri venite dinspre PSD

La dezbaterea moţiunii simple, de marţi, deputatul PSD Florin Iordache l-a criticat dur pe Tudorel Toader, cerându-i, de la trribuna Camerei Deputaţilor, să spună când dă OUG pentru modificarea codurilor penale şi pentru revizuirea sentinţelor pronunţate de Completurile negate de 5 judecători. Iordache i-a atras atenţia că “în PSD, atunci când ai greşit, demisionezi sau eşti remaniat”.

În replică, Tudorel Toader a precizat că “nu sunt bătut în cuie acolo (la Ministerul Justiţiei – n.red.). Sigur, pot fi remaniat, dar nu e decizia mea. Eu îmi fac treaba până în ultima clipă la Ministerul Justiţiei. Când apare în Monitorul Oficial un nou ministru, îl aştept, predau şi plec. Dacă va fi. Odată şi odată, sigur va veni momentul ăsta. Dar nu aş putea să vă spun eu când anume”.

O eventuală remaniere sau demisie a lui Tudorel Toader riscă să lase Guvernul fără un ministru al Justiţiei. Este greu de crezut că preşedintele Klaus Iohannis va semna decretul de numire în această funcţie pentru un candidat propus de PSD, care să pună în aplicare măsurile aşteptate de majoritatea guvernamentală în acest domeniu.

Înjurat de sistem, de PNL şi de USR, ministrul Justiţiei a scăpat, deocamdată, de votul moţiunii simple. Însă criticile cele mai dure la adresa sa vin chiar din interiorul arcului guvernamental