RĂMÂNE CUM AM STABILIT / A fost sau n-a fost?

De fiecare dată, în momentele importante, românii nu ştiu şi nu au ştiut ce se întâmplă în jurul lor. De la viaţa politică la fotbal, am stat la mâna sorţii, am făcut calcule să ne iasă, am încropit scenarii ca să ne convină. Şi chiar şi atunci când sorţii ne-au zâmbit, a trebuit să intervină ceva şi să ajungem tot la mâna hazardului. Şi atunci, bulversaţi, am luat-o de la capăt. Tânguieli, calcule, scenarii, doar-doar ne-om lumina, doar-doar ne-o ieşi. Aşa şi cu alegerile de duminică. Aşa şi cu alegerile de acum patru ani. Am câştigat, n-am câş­ti­gat, a fost sau nu a fost… pentru ca apoi, luând varianta cea mai convenabilă, s-o servim ca sigură celorlalţi. Bine­în­ţeles, sub semnul lui "dacă". Dacă alegerile au fost corecte, dacă vo­turile au fost numărate corect, dacă la redistribuire vom primi mai mult, dacă vom face o majoritate, dacă vom numi pre­mierul, dacă îl va accepta Băsescu, dacă va fi validat. Aşa­dar, trăim în continuare sub semnul întrebării: a fost sau n-a fost?

 
 

REZULTATE PARŢIALE BEC / De sus în jos şi invers, de la extaz la agonie

La 24 de ore de la anunţarea rezultatelor sondajelor la urne, acestea au fost infirmate de primele date oficiale date publicităţii de Biroul Electoral Central. Astfel, dacă la ora 10:00 rezultatele parţiale arătau o răsturnare a ierarhiei primilor doi clasaţi faţă de exit-poll-uri, la ora 14:00, ordinea iniţială s-a restabilit: Alianţa PSD+PC, urmată la foarte mică distanţă de PD-L. La ora 18.....

Aseară, după centralizarea a 99,62% din voturi, pentru Camera Deputaţilor, Alianţa PSD+PC a obţinut 33,09% din voturi, urmat de PD-L, cu 32,34% din voturi şi PNL, cu 18,57%, în timp ce UDMR a obţinut 6,18% din voturi. Celelalte formaţiuni politice s-au situat sub pragul de 5%, astfel că nu vor intra în Parlament. La Senat, Alianţa PSD+PC a obţinut 34,12 % din voturi la Senat, fiind urmată de PD-L cu 33,57% şi PNL, cu 18,75%, în timp ce UDMR a obţinut 6,41% din voturi. După rezultatele parţiale de la 18:00, liderul PSD, Mircea Geoană, a declarat că există "un fel de egalitate” în ceea ce priveşte numărul de mandate parlamentare de_inute de PSD+PC şi PD-L, dar a apreciat că acest lucru nu schimbă cu mult ecuaţia politică. "Trebuie o majoritate largă pentru un guvern puternic. Tebuie să avem cât mai rapid o majoritate mare, iar PSD, ca partid care are acest avantaj, de natură psihologică sau de impresie de opinie publică, doreşte să formeze guvernul şi să dea premierul”, a spus Geoană. Pe de altă parte, prim-vice­pre­şedintele PD-L Adriean Videanu a anun­ţat că, potrivit numărătorii paralele a democrat-liberalilor, după ce au fost verificate 98,53% din voturile pentru Camera Deputaţilor şi 98,88% din voturile pentru Senat, PD-L a câştigat alegerile. Potrivit lui Videanu, PD-L a obţinut cele mai multe mandate în Camera Deputaţilor şi Senat, respectiv 165, comparativ cu Alianţa PSD+PC, care are 163 de mandate.

ORA 14:00
Alianţa PSD + PC a obţinut 33,99% din voturi la Senat, fiind urmată, la doar 0,2%, de PD-L, potrivit numă­ră­torii a 92,73% din voturi. Potrivit pur­tă­torului de cuvânt al BEC, Marian Mu­hu­leţ, ieri, la ora 14:00, au fost centralizate voturile din 92,73% din secţiile de votare din întreaga ţară. Astfel, pentru Senat, Alianţa PSD + PC a obţinut 33,99% din voturi, urmată de PD-L, cu 33,79% din voturi, şi PNL, cu 18,49%, în timp ce UDMR a obţinut 6,54% din voturi. Marian Muhuleţ a menţionat că celelalte formaţiuni politice s-au situat sub pragul de 5%, astfel că nu vor intra în Parlament. Înainte de anunţarea acestor rezultate, preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a declarat că până la aflarea rezultatelor oficiale ale alegerilor parlamentare, consideraţiile pe marginea negocierilor politice sunt premature. La rândul său, preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, a spus că, în acest moment, social-democraţii trebuie să îşi ţină respiraţia şi să aştepte rezultatele finale oficiale şi că formarea unei majorităţi se anunţă complicată. El a declarat că, indiferent dacă PSD va obţine rezultatele estimate duminică seară de exit-poll-uri sau va obţine rezultatele care se anticipează după ce BEC a dat publicităţii primele estimări parţiale, formarea unei majorităţi parlamentare se anunţă la fel de complicată. El a apreciat că, în funcţie de ierarhia primelor partide, poziţia lui Traian Băsescu ca de­clan­şator al procedurii privind formarea unei majorităţi parlamentare se anunţă a fi mai uşoară sau mai complicată.

ORA 10:00
PD-L a obţinut 33,29% din voturi, PSD + PC ş 32,51%, urmată de PNL, cu 18,10%, după centralizarea făcută ieri, la ora 8:00, a voturilor valabil exprimate din 71,06% din secţiile de votare, de la nivelul întregii ţări, pentru Camera Deputaţilor, a anunţat BEC. Astfel, pentru Camera Deputaţilor, PD-L a obţinut 33,29% din voturi, Alianţa PSD + PC – 32,51%, urmată de PNL, cu 18,10%, în timp ce UDMR a obţinut 6,20% din voturi. La Senat, PD-L a obţinut 34,67% din voturi, PSD + PC – 33,36%, urmată de PNL, cu 18,18%, în timp ce UDMR a obţinut 6,44% din voturi. Po­tri­vit purtătorului de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, celelalte formaţiuni politice s-au situat sub pragul de 5%, astfel că nu vor intra în Parlament.

Imediat după anunţarea acestor rezultate, preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a declarat că, pentru partid, locul doi în alegeri este echivalent cu locul întâi, având în vedere că majoritatea parlamentară se formează în urma negocierilor, dar că diferenţa este una psihologică, arătând că nu crede în răsturnarea rezultatelor. Optimist, Mircea Geoană a spus la rândul său că rezultatele finale vor arăta că PSD a câştigat alegerile, el precizând că actuala răsturnare de situaţie, aşa cum a fost prezentată de BEC, este datorată numărării mai rapide a voturilor din "urbanul mare", acolo unde PSD nu deţine majoritatea. În schimb, vicepreşedintele PD-L, Va­leriu Stoica, a declarat că din rezultatele parţiale prezentate de BEC din 71,06% din secţii, comparativ cu rezultatul exit-poll-urilor, există suspiciunea că ne aflăm în faţa celei mai mari manipulări din istoria postdecembristă. "Trebuie să ni se dea răs­punsuri legate de această uriaşă discrepanţă. Aşteptăm din partea celor care au făcut aceste exit-poll-uri o explicaţie plauzibilă", a spus Stoica. Pe de altă parte, prim-vicepreşedintele PD-L, Theodor Sto­lojan, a declarat pentru Mediafax că, dacă democrat-liberalii vor câştiga alegerile, se vor prezenta în faţa preşedintelui cu ca­pul sus, iar şeful statului va decide din ce partid numeşte premierul. "Preşedintele va hotărî de unde va desemna premie­rul", a spus Theodor Stolojan. El a spus că diferenţa dintre rezultatele exit-poll-urilor şi rezultatele parţiale anunţate de BEC poate fi explicată prin faptul că este prima dată când au loc alegeri uninominale în colegii. "Eşantioanele făcute de institutele de sondaj este posibil să nu fi fost atât de bine reprezentate pe colegii. Dar mai este o necunoscută: nu ştim dacă rezultatele de la secţiile de votare nenumărate încă provin din zona rurală sau urbană", a arătat Stolojan.

VOTURI NULE/VOTURI ALBE
Purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ, a anunţat ieri că, în urma centralizării a 92,73% din voturile pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, au fost numărate, în total, 354.392 de voturi nule şi 289.226 de voturi albe. Astfel, potrivit centralizării a 92,73% din voturile pentru alegerea Camerei Deputaţilor, au fost numărate 194.187 de voturi nule şi 128.064 de voturi albe, a precizat Muhuleţ. El a mai arătat că, în privinţa situaţiei centralizării a 92,73% din voturile pentru alegerea Senatului, au rezultat 160.205 voturi nule şi 161.162 de voturi albe. Muhuleţ a mai spus că, pentru Senat, au fost primite 19.297.618 buletine de vot, din care 12.559.093 au fost neîntrebuintaţe şi anulate. Pentru Camera Deputaţilor, au fost primite 19.228.251 de buletine de vot, dintre care 12.553.651 de buletine au fost neîntrebuinţate şi anulate. Pentru Camera Deputaţilor, numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi pe listele electorale din circumscripţia electorală, este de 6.729.848, iar pentru Senat, numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne, înscrişi pe listele electorale din circumscripţia electorală este de 6.729.848. Din numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne pentru Senat, 6.539.912 au fost înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente. Pe listele electorale suplimentare au votat 163.840, iar cu ajutorul urnei speciale au votat 26.096. Din numărul total al alegătorilor care au votat pentru Camera Deputaţilor, 6.539.912 au fost înscrişi pe copiile de pe listele electorale permanente. 163.840 au fost înscrişi pe listele electorale suplimentare, iar 26.096 au votat cu ajutorul urnei speciale. Potrivit datelor finale, la alegerile generale din 2004, numărul voturilor exprimate a fost de 10.794.653 pentru Camera Deputaţilor, iar cele valabil exprimate 10.188.106. În acest caz, numărul votu­ri­lor nule a fost 606.547. Pentru Senat, numărul voturilor exprimate a fost de 10.794.653, iar al celor valabil exprimate de 10.231.476. Numărul voturilor nule a fost de 563.177. Prezenţa la vot acum patru ani a fost de 58,5%, respectiv 10.792.866 din totalul persoanelor cu drept de vot ş 18.449.344. În 2004, alegătorii nu aveau la îndemână soluţia votului alb.

Parlamentari la redistribuire

Biroul Electoral Municipal a încheiat aseară, la ora 17:00, centralizarea voturilor pentru Camera Deputaţilor din cele 1.181 de secţii, rezultatele relevând faptul că PD-L a obţinut majoritatea voturilor bucureştenilor, urmat de Alianţa PSD+PC. Din cele 28 de colegii pentru Camera Deputaţilor, conform BEM, numai trei candidaţi au reuşit să obţină din prima postul de deputat: Silviu Prigoană (PD-L), care a câştigat colegiul cu 58,96%, Oana Niculescu Mizil (Alianţa PSD+PC), care câştigase cu 50,72%, şi Aura Vasile (Alianţa PSD+PC), care câştigase cu 51,07%. La Senat, din datele parţiale centralizate de BEM până la ora 16:30, din 1.179 de secţii din cele 1.181, tot candidaţii PD-L reuşiseră să se claseze pe primul loc în cele mai multe colegii, urmaţi de cei ai Alianţei PSD+PC. La Senat nici un candidat nu a reuşit să obţină un mandat de Bucureşti din prima, urmând ca alocarea mandatelor să se stabilească prin redistribuire. Potrivit datelor parţiale de la ora 16:30, în colegiul 5 Vasile Blaga (PD-L) era foarte aproape de a câştiga mandatul, obţinând 49,53% din voturi, iar în colegiul 6 Cristian Rădulescu (PD-L) obţinuse 48,32%. În aceste două colegii BEM nu centralizase la ora 16:30 rezultatele de la două secţii de votare. Interesant este că mulţi dintre cei mai cunoscuţi politicieni nu au reuşit nici măcar să se claseze pe primele locuri în colegiile unde au candidat, darămite să mai şi câştige din prima 50% plus 1 din voturile electorilor din respectivele colegii. În această situaţie sunt, la Camera Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu, poziţionat pe locul 3 în colegiul 1, Ludovic Orban (PNL) – locul 2 în colegiul 3, Marian Câmpeanu (PNL) – locul 3 în co­le­giul 9 sau Theodora Bertzi (PNL) – locul 3 în colegiul 26. La Senat, în colegiul 2, liberalul Crin Antonescu este clasat pe locul doi, cu 29,8% din voturi, după pedelistul Ionuţ Popescu care conduce cu 34,82%. Pe locul trei în acest colegiu este poziţionat Răzvan Teodorescu (PSD+PC) cu 27,54% din voturi. În colegiul 4, pesedistul Şerban Nicolae s-a poziţionat pe locul 2, cu 30,5% din voturi, pe primul loc fiind Anca Boagiu (PDL) cu 39,39%. Pe ultimul loc în colegiul 12 s-a situat Corneliu Vadim Tudor, care a obţinut numai 10,32% din voturile alegătorilor, fiind depăşit de nume total necunoscute în politică: Gabriel Mutu (PDL), Ionel Olteanu (PSD+PC) sau Mihai Toti (PNL). Totuşi, trebuie men­ţio­nat, având în vedere modul de calcul al repartizării mandatelor la redistribuire, că oricare dintre candidaţii clasaţi acum pe lo­curile secundare poate câştiga colegiul, totul depinzând de scorul electoral obţinut de partidul său la nivel naţional. (Aniela Nine)

4 decembrie, termenul-limită de constatare a rezultatelor

BEC va face următoare comunicare privind rezultatele alegerilor de duminică în această dimineaţă, purtătorul de cuvânt  Marian Muhuleţ exprimându-şi speranţa că Biroul va dispune de situaţia pe toate secţiile de votare şi va primi toate procesele verbale pentru a trece la etapa următoare, aceea de calculare şi de anunţare a pragului electoral la nivel naţional. Potrivit calendarului privind desfăşurarea operaţiunilor electorale, Birourile electorale de circumscripţie, respectiv oficiile electorale trebuie să centralizeze voturile şi să constate rezultatele alegerilor pentru fiecare tip de scrutin, în fiecare colegiu uninominal şi pe competitori electorali la nivelul circumscripţiei electorale, reaspectiv oficiu electoral, până cel târziu în data de 4 decembrie, în termen de cel mult 48 de ore de la primirea proceselor verbale întocmite de birourile electorale ale secţiilor de votare.

CONTESTAŢII
Tot în această dimineaţă BEC va analiza nouă contestaţii din partea PNL, PNG-CD, PSD privind alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Potrivit lui Marian Muhuleţ, una dintre contestaţii, formulată de Cătălin Harnagea, candidat PNL, vizează anularea alegerilor în Colegiul 3 Vâlcea, o solicitare similară fiind adresată de PNG-CD Prahova, privind votarea în Colegiul uninominal 3. Cereri de renumărare a voturilor au fost formulate de Dragan Romeo Ionel, din partea PDL, pentru Oficiul electoral al Sectorului 4, de PSD Constanţa, pentru Colegiile 1 şi 2 Senat şi Colegiul 2 pentru Camera Deputaţilor. Muhuleţ a spus că Marius Marinescu (PSD+PC) a făcut, la rândul său, o cerere de renumărare a voturilor în colegiul în care a candidat. (Gabriela Antoniu)

Rezultate finale la Bucureşti

Biroul Electoral Municipal a finalizat centralizarea voturilor din toate cele 1.181 de secţii din Bucureşti pentru Camera Deputaţilor, rezultatele relevând că PDL a obţinut 37,55%, PSD+PC 33,42% şi PNL 15,84%, a anunţat preşedintele BEM, judecătorul Alin Vişan. Potrivit rezultatelor voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputaţilor, PDL a obţinut 37,55%, PSD-PC 33,42 %, PNL 15,84%, PNG 4,93%, PRM 4,12%, Parde Verde 0,75%, candidatul independent Lavinia şandru 0,42 şi UDMR 0,36%. După ce oficiile electorale ale sectoarelor înaintează procesele verbale centralizate, BEM va întocmi două procese verbale pe Circumscripţia Electorală numărul 42 a Municipiului Bucureşti, pe care le va înainta BEC. După ce BEC va stabili pragul electoral şi va comunica formaţiunile politice care au îndeplinit pragul electoral, de astăzi va începe redistribuirea voturilor pe circumscripţii, care va fi efectuată de către BEM.

Prezenţă redusă la vot şi peste graniţe: doar 24.000 de românii au votat

Prezenţă redusă la vot a românilor din diaspora – doar 24.000 dintre ei au mers duminică la urne. Surprizele au venit din Spa­nia şi Italia, ţări în care locuiesc legal aproximativ 1.200.000 de români, dar unde au mers la vot doar 10.100 de persoane. În Spania ar fi putut vota 550.000 de români, însă s-au prezentat la vot, în cele 20 de secţii organizate, doar 6.300 de români. Şi mai dezinteresaţi de alegeri s-au arătat însă românii din Italia. În Peninsulă ar fi putut vota 650.000 de persoane, însă şi-au exprimat opţiunea doar 3.800 de persoa­ne, adică nici măcar un procent din potenţialii alegători. Biroul electoral al Circumscripţiei 43, constituit pentru votul în diasporă, a anunţat rezultatele parţiale ale scrutinului în afara graniţelor, după ce au fost numărate 93,21% din voturile exprimate. Potrivit Agerpres, la Camera Deputaţilor, PD-L a obţinut 46,6% din voturi, PNL – 20,45%, iar Alianţa PSD+PC – 14,82%. Celelalte formaţiuni au întrunit mai puţin de 5% din sufragii, şi anume UDMR – 4,64%, urmată de PRM – 4,44% şi PNG-CD – 3,08%. La Senat, PD-L a obţinut 46,88% din voturi, PNL – 23,35%, iar PSD+PC – 13,19% din sufragii. PRM a fost vo­tat de 6,48% din alegători, UDMR de 5,66%, iar PNG-CD – de 3,23%. La alegerile parlamentare din urmă cu patru ani, nu­mărul românilor aflaţi în străinătate era mult mai mic, ca şi secţiile de votare organizate. Şi totuşi, atunci au votat aproximativ 40.000 de români, aproape dublu faţă de câţi şi-au ex­pri­mat votul duminică. La referendumul din mai 2007, în străinătate au vo­tat 72.000 de români. Numai în Spania au mers atunci la urne 15.000 de persoane, iar în Italia aproape 10.000. (Carmen Pleşa)