x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Politică Raportul Comisiei Europene: România, la limita notei de trecere

Raportul Comisiei Europene: România, la limita notei de trecere

de Irina Cristea    |    Violeta Fotache    |    13 Feb 2009   •   00:00
Raportul Comisiei Europene: România, la limita notei de trecere

România mai mult a regresat decât a progresat în combaterea corupţiei şi în reforma sistemului judiciar. Aceasta este "radiografia" realizată de experţii Comisiei Europene şi publicată în raportul intermediar privind Mecanismul de cooperare şi verificare în dome­niul justiţiei, prezentat ieri la Bruxelles. Ra­portul este doar o actualizare a evo­luţiilor semnificative din ultima parte a anului 2008 şi nu include şi o evaluare a progreselor realizate, aceasta fiind aşteptată în vară şi ar putea face referire şi la posibilitatea unor sanc­ţiuni.



În documentul Comisiei se arată că, în ultima parte a anului trecut, ritmul progreselor nu a fost menţinut. Modificările propuse la Codurile de procedură (penală şi civilă) încă aşteaptă să fie adoptate. Din partea Consiliului Superior al Magistraturii se urmăreşte punerea în practică a intenţiilor de a-şi asuma mai convingător reforma sistemului de justiţie. Tot CSM este criticat şi pentru politica de perso­nal, aşteptându-se măsuri inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea unui număr corespunzător de magistraţi. România este criticată pentru blocarea, de Par­lament, a anchetelor în anumite cazuri de corupţie la nivel înalt. Tot Parlamentul este considerat vinovat de tentative de a restrânge "în mod grav" competenţele or­ganelor de urmărire penală, prin iniţiativa de a modifica procedura de numire a procurorilor-şefi şi prin încercările re­pe­tate de modificare a Codului de procedu­ră penală. La capitolul "bile albe", raportul menţionează activitatea Agenţiei Na­ţionale de Integritate (ANI) şi a Direc­ţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Sfatul Co­misiei Europene este ca "autorităţile ro­mâne să se reîncadreze pe linia dinamică a reformării sistemului judiciar şi a lup­tei împotriva corupţiei, astfel încât să con­trabalanseze regresele din ultimele luni. Aceasta înseamnă adop­ta­rea co­du­rilor necesare pentru a moder­ni­za siste­mul juridic şi pentru a demonstra - prin instrumentarea rapidă a ca­zu­rilor de co­rupţie la nivel înalt - că siste­mul juridic este capabil să pună în aplicare legile într-un mod independent şi eficient".


Predoiu, apel către Coaliţie şi Guvern

  • de Violeta Fotache
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, va înainta săptămâna viitoare Guvernului un Memorandum care să conţină o propunere privind modalitatea de adoptare a celor patru coduri ale Justiţiei. Această modalitate va încerca să consilieze punctele de vedere ale celor două partide care compun coaliţia, PD-L, respectiv PSD "La ora asta nu văd altă soluţie decât, dacă cele două partide îşi menţin punctul lor de vedere, care este radical diferit, este să încercăm trecerea codurilor prin Parlament, prin procedură accelerată şi, dacă acest lucru nu e posibil până la un termen rezonabil, Guvernul să schimbe abordarea şi să încerce trecerea prin asumarea răspunderii", a spus Cătălin Predoiu, în conferinţa de presă ţinută pe tema raportului dat ieri publicităţii de Comisia Europeană. În opinia ministrului, termenul rezonabil este până în luna iunie.

Ministrul a apreciat că Raportul CE conţine "un inventar faptic al problemelor şi progreselor" din sistemul de justiţie şi poate fi apreciat ca "obiectiv şi tehnic". Predoiu a precizat că "unele evoluţii recente, de ultimă oră", privind problema avizelor de urmărire penală a parlamentarilor, nu au fost cuprinse în raport, "probabil datorită procedurilor de redactare a acestuia în cadrul grupul de experţi". Oficialul a arătat însă că aceste ultime evoluţii nu ar fi putut însă schimba radical Raportul CE.


Reforma ţinută-n loc de neadoptarea codurilor

Obiectivul prioritar în anul 2009 rămâne promovarea proiectelor de Coduri şi adoptarea acestora de Parlament, a spus Predoiu adăugând că s-a pierdut o lună şi jumătate din acest an, fără nici un progres în adoptarea codurilor din cauza "lipsei de acord asupra procedurii". "Adoptarea Codurilor până în iunie 2009, ar putea crea premisele deblocării celorlalte instituţii cu responsabilităţi potrivit Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV)", a mai spus Predoiu. "Reforma a ajuns într-un punct în care instituţiile sunt dependente unele de altele în implementarea reformelor. De exemplu, fără adoptarea codurilor de către Parlament, CSM nu poate definitiva strategia de resurse umane pe termen lung, iar Ministerul Justiţiei nu poate efectua studiul de impact al codurilor în sistem şi nu poate determina necesarul de resurse financiare. Procesele vor continua să fie lungi", a mai spus Predoiu.


Fără bani nu se poate

În limbaj diplomatic, ministrul Predoiu a criticat atât Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cât şi puterea executivă şi politică. El a subliniat că Ministerul Justiţiei este "doar un interlocutor al Comisiei Europene, nu este nici măcar un coordonator al celorlalte instituţii cu responsabilităţi în MCV".

Ministrul a spus că "e chiar amuzant să vezi cum oameni politici critică faptul că procesele durează ani de zile", arătând că reforma justiţiei trebuie corelată instituţional. "Codul de procedură civilă are 130 de ani, Codul de Procedură Penală datează din 1969, apoi mai e aspectul resurselor financiare. Multe procese se amână pentru că pur şi simplu nu se mai fac procedurile de citaţie, instanţele au rămas în pană de bani de multe ori", a adăugat Predoiu. Oficialul  a mai spus că "fără creşterea fondurilor alocate Justiţiei pe parcursul anului 2009, obiectivele reformei nu pot fi atinse". "Fac un dublu apel public către Guvern şi Coaliţie. În primul rând să aibă în vedere la rectificările bugetare suplimentarea bugetului pentru Justiţie. În al doilea rând, să accepte ca să trecem de urgenţă la elaborarea unei legi a salarizării în sistemul judiciar care să pună capăt incoerenţei legislative în domeniul salarizării în sistemul judiciar", a mai spus Predoiu.

Ministrul a cerut ca, pe un buget multianual de cel puţin cinci ani, sistemul judiciar să fie considerat un domeniu prioritar de interes strategic şi să fie finanţat corespunzător. Şi asta deoarece punerea în aplicare a codurilor ce urmează să fie adoptate presupune includerea în bugetele anuale a unor sume importante pentru reorganizarea instanţelor şi parchetelor, pentru infrastructura acestora. Or fără această garanţie, reforma va rămâne doar un concept pe hârtie.


Stop abuzului de drept

"Bugetul primit în această fază nu permite satisfacerea drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătoreşti magistraţilor şi altor categorii profesionale din sistemul judiciar. Bugetul va permite însă eliminarea unor diferenţe conjuncturale de salarizare în cadrul sistemului judiciar. Fac un apel public la aceste categorii profesionale să accepte din nou eşalonarea acestor dretprui pe parcursul anilor 2009  şi 2010. Fac un apel public la încetarea acelor tipuri de acţiuni judiciare abuzive, bazate pe argumente şi interpretări forţate ale legii, îndreptate împotriva ministerului. Am invitat şi am aşteptat ca CSM să facă el însuşi public acest apel, aşa cum ne-am înţeles în mai multe rânduri. Din păcate, pe tot parcursul anului trecut CSM a avut o politică de pasivitate faţă de acest fenomen, ceea ce a constituit o încurajare tacită indirectă. Magistraţii ştiu foarte bine că între drept şi abuzul de drept este o mare diferenţă. Opriţi acţiunile abuzive împotriva Ministerului" a spus Predoiu.


Pentru CSM

Despre Strategia de Resurse Umane (SRU) elaborată de CSM, ministrul Predoiu a spus că aceasta "trebuie revizuită în acord cu realităţile de pe teren".  Trei probleme a avut în vedere: posturile vacante din sistem (433 pentru judecători şi 344 pentru procurori), pensionările în masă care ameninţă stabilitatea sistemului ("fenomen incontrolabil, provocat de afirmaţii şi zvonuri iresponsabile lansate în 2008 de unii responsabili din magistratură") şi impactul asupra SRU a aplicării codurilor care stabilesc competenţele instanţelor, dar şi o nouă arhitectură a căilor de atac.

"Este important ca CSM să continue politica de responsabilizare a magistraţilor, inclusiv printr-o nouă politică de abordare şi sancţionare a cazurilor de indisciplină şi încălcare a deontologiei profesionale. CE priveşte cu interes activitatea inspecţiei judiciare, eficienţa acestor inspecţii, dar şi asigurarea reprezentativităţii teritoriale a inspectorilor. Împreună cu procurorul general şi cu CSM evaluăm unde se poate interveni ca să poată să dispună şi procurorul general de pârghii şi pentru a eficientiza şi Inspecţia Judiciară", a spus Predoiu. Ministrul speră mult de la noua conducere a CSM care este "de o altă orientare, radicală în raport cu cea de anul trecut".



Procurorul general n-are pârghii

Procurorul general al României, Codruţa Kovesi, a afirmat ieri, după publicarea raportului CE, că nefinalizarea până în prezent a dosarelor privind miniştrii este din cauza procedurilor parlamentare, adăugând că este important ca Legislativul să se pronunţe indiferent ce decizie adoptă.

Raportul CE prezentat ieri notează că unele investigaţii în cazuri de mare corupţie sunt blocate de Parlament, care ar trebui să îmbunătăţească gestionarea unor astfel de situaţii. "Am remarcat în mod constant faptul că procedurile parlamentare nu trebuie să blocheze procedurile judiciare", a declarat Kovesi. Raportul CE reţine printre lucrurile pozitive faptul că la 14 ianuarie 2008 Curtea Constituţională a declarat neconstituţională "controversata lege adoptată în octombrie 2008 de aprobare a OUG 60/2006, care restricţionează drepturile procurorilor în investigarea cazurilor grave". În legătură cu Ordonanţa 60, procurorul general Kovesi arată că actul normativ a fost declarat neconstituţional ca urmare a demersurilor Ministerului Public.

"Deşi tehnic afectează capacitatea noastră de a da decizii rapide şi de calitate, respectiv sutele de posturi vacante în sistem, din păcate atribuţiile procurorului general se limitează la a face propuneri către CSM. Am făcut propuneri, pe lângă redistribuirea de la unităţile de parchet încărcate la cele mai puţin încărcate, încetarea detaşării unor magistraţi la alte instituţii ­ aspect punctat în raport ­ până la desfiinţarea unor unităţi şi realocarea resurselor", a explicat Kovesi. Cât priveşte Inspecţia Judiciară a CSM, Codruţa Kovesi a spus că a arătat şi în plenul CSM, dar şi la şedinţa de bilanţ a Consiliului că trebuie stabilite criterii clare şi transparente de recrutare a celor mai buni magistraţi, măsuri unitare de efectuare a inspecţiilor, astfel încât controalele să nu creeze confuzie în sistem.

Kovesi a mai spus că au fost luate măsuri pentru combaterea micii corupţii, fiind stabilită o reţea de procurori la nivel naţional care să investigheze astfel de cazuri. În acest sens a fost elaborat un manual de investigaţii.
"Sper să nu mai existe derapaje în activitatea procurorilor, să găsim soluţii pentru reducerea încărcăturii de dosare ­ cauzată de lărgirea competenţelor şi de numărul mic de procurori", a precizat pentru Mediafax procurorul general Kovesi.


Vălean (PNL): Raportul CE reprezintă o nouă palmă pe obrazul României şi al şefului statului

Europarlamentarul PNL Adina Vălean a apreciat joi, după publicarea raportului CE, că acesta este "o nouă palmă pe obrazul României", de care se fac vinovate toate instituţiile, inclusiv Preşedinţia, pentru că în ultimii patru ani preşedintele a fost cel care şi-a asumat reforma justiţiei.

"Raportul pe justiţie prezentat de Comisie reprezintă o nouă palmă pe obrazul României, palmă de care se fac vinovate toate instituţiile care ar trebui să contribuie prin fişa postului la reformarea sistemului de justiţie în România", a apreciat eurodeputatul liberal Adina Vălean.

Potrivit acesteia, raportul Comisiei este de asemenea "o palmă pe obrazul Preşedinţiei, pentru că în ultimii patru ani preşedintele a fost cel care şi-a asumat reforma justiţiei, în primul rând prin plasarea la conducerea tuturor instituţiilor din sistem a persoanelor pe care le-a creditat în faţa ţării ca fiind capabile să rezolve problema corupţiei şi reforma sistemului judiciar ­ începând cu Monica Macovei şi terminând cu ministrul Predoiu, despre care ne-a asigurat că a avut o activitate atât de bună încât se bucură de sprijinul şi aprecierea Bruxellesului".

Potrivit lui Vălean, adevăratul eşec consemnat de raport este cel al reformei în ansamblu a sistemului.

"Nu avem suficienţi oameni, nu sunt suficient de bine pregătiţi, nu avem management de calitate, nu avem proceduri rapide... într-un cuvânt, România este o ţară în care sistemul judiciar nu asigură domnia legii", susţine Vălean.


Chiuariu (PNL): E primul raport CE care constată regrese, coaliţia PSD-PD-L să vină cu soluţii

Fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu a declarat, pentru Mediafax, că raportul CE dat publicităţii joi este primul care constată regrese considerabile şi a cerut coaliţiei PSD-PD-L să vină cu soluţii la problemele identificate de Comisie, având în vedere că deţine toate pârghiile necesare.

"Raportul CE este, din păcate, primul care constată regrese considerabile după începerea mecanismului de cooperare şi verificare în ianuarie 2007. La asta au contribuit în special erorile Cabinetului Boc şi faptul că această coaliţie guvernamentală PSD-PD-L nu funcţionează. Noi aşteptăm ca această coaliţie guvernamentală să vină cu soluţii la problemele identificate de raportul CE fiindcă au toate pârghiile necesare. Îi rugăm să acţionez astfel încât prin aceste pârghii să putem face ca această monitorizare să înceteze", a susţinut Tudor Chiuariu.

Fostul ministru liberal al Justiţiei a subliniat că pârghiile coaliţiei aflate la putere sunt: majoritatea confortabilă din Parlament, cele două ministere implicate ­ Ministerul Jusţiţiei şi MAI ­ şi Preşedinţia.

Chiuariu a menţionat că una dintre erorile Guvernului Boc este retragerea codurilor din Parlament, alta fiind blocarea posturilor din sistemul judiciar.

"A fost o eroare retragerea codurilor din Parlament, şi din păcate nu avem nici până în acest moment o viziune comună a celor două partide privind soluţia ca aceste coduri să fie adoptate şi să intre în vigoare cât mai repede. De asemenea, a fost o eroare blocarea posturilor din sistemul judiciar, în condiţiile în care raportul CE subliniază problemele de personal şi lipsa de personal, dar şi lipsa de resurse umane adecvate faţă de încărcătura de pe rolul parchetelor şi instanţelor", a spus Chiuariu.

Deputatul PNL a ţinut să critice şi bugetul prea mic alocat de Executiv Justiţiei, menţionând că Ministerul Justiţiei a primit doar jumătate din ce a cerut Predoiu.

"Nu în ultimul rând, perspectivele sunt de asemenea sumbre prin prisma bugetului alocat Justiţiei. După ce în anii 2006, 2007, 2008 am avut cele mai mari bugete din istoria Ministerului Justiţiei, acum ce s-a acordat de către coaliţia PSD-PD-L a fost jumătate din ceea ce a cerut ministrul Cătălin Predoiu", a apreciat Tudor Chiuariu.

El a conchis că, din punctul de vedere al PNL, "perspectivele sunt sumbre în ceea ce priveşte raportul din toamnă".

În ce priveşte concluzia CE privind blocarea de Parlament a unor investigaţii în cazuri de mare corupţie, deputatul PNL a susţinut că "dosarele lui Adrian Năstase sunt o problemă a coaliţiei PSD-PD-L", menţionând că din păcate coaliţia nu funcţionează nici în acest subiect.

CE a adoptat, joi, raportul pe tema reformei justiţiei privind România şi Bulgaria, a declarat Johannes Laitenberger, purtător de cuvânt al CE, în deschiderea conferinţei de prezentare a documentului.

Oficialul CE a precizat că, deşi au fost semne pozitive, există încă un număr de nemulţumiri.

El a precizat că DNA şi-a menţinut parcursul pozitiv, dar a subliniat obstacolele legislative. "România trebuie să demonstreze existenţa unui sistem de justiţie stabil", a spus Laitenberger.

El a subliniat că rapoartele conţin evaluări factuale, tehnice, o evaluare mai detaliată urmând să fie publicată cu ocazia raportului din vară.


Sergiu Andon (PC): Raportul CE confirmă realitatea privind starea justiţiei

Vicepreşedintele PC Sergiu Andon consideră că raportul intermediar al Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare confirmă, din perspectivă continentală, realitatea privind starea justiţiei binecunoscută şi pe plan naţional.

"Este un semnal, încă un semnal, că starea domeniului respectiv este necorespunzătoare. Faptul că suntem atenţionaţi de organismele europene este grav, faptul că nu ne onorăm calitatea de comunitari europeni este şi mai grav, faptul că dezamăgirile pe care le provocăm în procesul integrării ne pot conduce la sancţiuni e deosebit de grav, dar cel mai grav este adevărul că populaţia României suferă de nedreptate, iar climatul moral al societăţii noastre ­ de incorectitudine. De la acest nivel de îngrijorare trebuie să pornească atitudinea clasei politice şi a responsabililor din justiţie faţă de Raport", apreciază deputatul PC, conform unui comunicat de presă transmis joi.

Legat de conţinutul punctual al documentului, PC menţionează că este o prioritate adoptarea, cât mai curând, a noilor coduri, dar nu prin asumarea răspunderii de Guvern, ci prin dezbateri parlamentare în regim de urgenţă. PC propune în acest sens constituirea unor comisii parlamentare ad-hoc, pentru legislaţia penală, respectiv legislaţia civilă, care să poată finaliza codurile înainte de încheierea actualei sesiuni, menţionează comunicatul conservatorilor.

De asemenea, tot prin mijloace parlamentare, PC va solicita Ministerului Justiţiei să verifice şi să răspundă care este stadiul implementării programului de informare electronică a populaţiei în legătură cu activitatea instanţelor şi care sunt soluţiile de remediere a neajunsurilor din acest domeniu.

"Combătând cu fermitate manifestările de corupţie şi de tolerare a corupţiei, PC va milita pentru înţelegerea globală şi profundă a cauzelor şi manifestărilor aceste infecţii sociale. Atragem atenţia că retorica demagogică anticorupţie, politizarea acestui imperativ al ordinii de drept, exacerbarea cazurilor spectaculare distrag atenţia de la amploarea fenomenului, de la izvoarele sale în mentalul colectiv, de la gravitatea pe care o are corupţia la nivel mijlociu sau mic, de la baza lanţului trofic al incorectitudinii", se mai arată în comunicat.


Nicolai (PNL): Raportul CE era previzibil, confirmă eşecul reformei Macovei

Vicepreşedintele PNL Norica Nicolai a declarat, joi, că raportul CE pe justiţie era previzibil, având în vedere că din cauza bătăliei electorale clasa politică a abandonat angajamentele, menţionând că aceasta confirmă eşecul reformei trâmbiţate acum doi ani de Monica Macovei.

"Raportul era previzibil în ceea ce priveşte concluziile, pentru că, dată fiind bătălia electorală şi schimbarea guvernamentală, clasa politică a abandonat angajamentele pe care şi le-a asumat ca urmare a raportului intermendiar de anul trecut", a susţinut Norica Nicolai.

Liderul PNL a menţionat că evaluarea CE confirmă eşecul reformei trâmbiţate acum doi ani de fostul ministru democrat al Justiţiei Monica Macovei, reformă care a vizat "întărirea sistemului de constrângere în Justiţie".

"Cred că această evaluare la peste doi ani de la mult trâmbiţata reformă în domeniul Justiţiei asumată de doamna ministru Macovei nu face decât să confirme eşecul acelei reforme şi faptul că nu a avut decât un singur scop, întărirea sistemului de constrângere, fără ca Justiţia să fie scoasă total de sub orice influenţă politică. A se vedea avatarul numirii domnului Morar la şefia DNA", a spus Nicolai.

În ceea ce priveşte afirmaţia blocării dosarelor de corupţie de Parlament, fostul senator PNL a menţionat că "e parţial reală", atâta vreme cât "Senatul a solicitat organelor de urmărire penală declanşarea urmării penală în cazuri de pretinsă corupţie", dar a adăugat că, deşi a trecut foarte multă vreme de la acea solicitare, din păcate Justiţia nu a a luat nici un fel de decizie.

Ea a adăugat că, deşi România este ţară membră a UE, autorităţile române au obligaţia să respecte prevederile constituţionale naţionale, procedura de solicitare a urmăririi penale în cazul foştilor miniştrii fiind astfel "obligatorie".

În ce priveşte cazul Năstase, Nicolai a menţionat că problema dosarelor sale s-a rezolvat. "Dacă se referă însă la afirmaţia la cazul Adrian Năstase, cred că acest lucru s-a rezolvat, dată fiind decizia domnului Năstase de a solicita plenului Camerei Deputaţilor cererea urmării penale în ceea ce-l priveşte", a apreciat vicepreşedintele PNL.

Ea a criticat faptul că actualul Guvern, "deşi e conştient că are o problemă de resurse umane în domeniul Justiţiei, a blocat posturile pentru judecători", şi că această campanie mediatică din ultima vreme, care pune în discuţie atât capacitatea profesională a magistraţilor, cât şi calitatea morală a acestora, "este de natură să aducă o imagine publică nefavorabilă pentru sistemul judiciar din România".

"Atâta vreme cât în România nu există o legislaţie stabilă din punct de vedere al prevenirii şi combaterii infracţionalităţii, şi mă refer la codurile penal şi de procedură penală, îmbunătăţirea activităţii parchetelor şi a statutul procurorului, cu siguranţă orice acţiune de combatere a corupţiei nu va avea decât rezultate limitate, şi asta în condiţiile în care corupţia este susţinută de proceduri birocratice pe care actualul Guvern le-a menţinut", a mai spus Nicolai.


Năstase citează, comentând raportul CE, textul constituţional despre urmărirea penală a miniştrilor

Fostul premier Adrian Năstase citează, pe blog, articolul din Constituţie potrivit căruia doar Legislativul şi preşedintele pot cere urmărirea penală a miniştrilor, în replică la raportul CE publicat joi, în care se arată că unele investigaţii în cazuri de mare corupţie sunt blocate de Parlament.

"Mai mulţi jurnalişti m-au rugat să comentez conţinutul Raportului pe justiţie al Comisiei Europene. Pentru că sunt în judeţul Prahova, în colegiul meu, cu un grup de investitori străini care sper să realizeze câteva proiecte în zonă, mă rezum să reamintesc în română şi engleză, pentru cei care ştiu să citească, dar şi pentru cei care dau dovadă de o mare rezistenţă la această activitate, textul art. 109, alin. (2) din Constituţie: «Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor»", scrie fostul premier.

Năstase adaugă, în postare, şi un text din Constituţia Franţei, revizută în iulie 2008, "pe care cei de la Comisia Europeană nu l-au observat".

În textul menţionat se arată că membrii Guvernului sunt responsabili penal pentru acte săvârşite în exerciţiul funcţiei şi care care sunt calificate, la momentul comiterii, drept crime sau delicte.

De asemenea, se explică sistemul care este pus în funcţiune în cazul miniştrilor, care implică procurorul general, Curtea de Casaţie, precum şi o comisie de specialitate.

"Dacă unii, poate bine intenţionati, nu reuşesc să tragă o concluzie din aceste texte, voi încerca să ofer texte asemănătoare şi din alte Constituţii Europene", se arată în încheierea mesajului lui Năstase.

"Unele investigaţii în cazuri de mare corupţie sunt blocate de Parlament", se arată în documentul publicat, joi, de CE, care apreciază că "Parlamentul trebuie să îmbunătăţească gestionarea cazurilor de corupţie la nivel înalt".

De asemenea, raportul precizează că Legislativul "trebuie să permită investigarea tuturor cazurilor de acest gen (de mare corupţie ­ n.r.) de către autorităţile judiciare".

Raportul menţionează că, "deşi s-a permis continuarea investigaţiilor în două cazuri începând din iulie 2008, acestea (investigaţiile ­ n.r.) au fost respinse în alte două cazuri şi amânate în altele trei".

Raportul menţionează procesele lungi, indulgenţa tribunalelor şi inconsistenţa jurisprudenţei în cazurile de corupţie la nivel înalt. "Stabilitatea cadrului anticorupţie din România s-a confruntat cu numeroase provocări în a doua jumătate a anului 2008. Iniţiativa Parlamentului de a schimba modul de numire a procurorilor pare că ar fi o provocare deschisă la adresa eficienţei sistemului", notează raportul.

CE reţine faptul că această iniţiativă legislativă a fost declarată neconstituţională din motive procedurale de Curtea Constituţională.


Buda (PD-L): Fostul Legislativ a fost un obstacol în soluţionarea dosarelor demnitarilor

Preşedintele comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Daniel Buda (PD-L), a declarat, joi, că raportul CE privind justiţia din România arată regresele înregistrate de Guvernul Tăriceanu II, precizând că fostul legislativ a fost un obstacol în soluţionarea dosarelor demnitarilor.

"Raportul arată regresele înregistrate în perioada guvernului Tăriceanu II. Într-adevăr, în curtea Parlamentului există o problemă extrem de serioasă şi sensibilă, şi aici vreau să fac o diferenţă între fostul şi actualul Parlamentul, pentru că vechiul Parlament a fost obstacol în ceea ce priveşte soluţionarea dosarelor sau blocarea dosarelor demnitarilor", a declarat, pentru Mediafax, Daniel Buda.

El s-a declarat convins că "actualul Paerlament va avea maturitatea necesară de a debloca, practic, lupta anticorupţie şi a înţelege că Parlamentul României este o entitate eminamente legiuitoare şi nu se poate transforma într-o instanţă de judecată".

"Tocmai de aceea vreau să cred că în perioada următoare se va discuta în plenul Camerei Deputaţilor cererea Parchetului General în ceea ce îl priveşte pe Adrian Năstase şi vreau să cred că va fi adoptată", a spus Buda, menţionând că, în calitatea sa de preşedinte al comisiei juridice, a încercat să deblocheze aceste lucruri în comsie.

"Este important până la urmă că în plen va merge această solicitare, iar plenul va avea posibilitatea de a se pronunţa asupra cererii", a mai spus Daniel Buda.

CE a adoptat, joi, raportul pe tema reformei justiţiei privind România şi Bulgaria, a declarat Johannes Laitenberger, purtător de cuvânt al CE, în deschiderea conferinţei de prezentare a documentului.

Raportul CE prezentat joi notează că unele investigaţii în cazuri de mare corupţie sunt blocate de Parlament, care ar trebui să îmbunătăţească gestionarea unor astfel de situaţii.

"Unele investigaţii în cazuri de mare corupţie sunt blocate de Parlament", se arată în document, care apreciază că "Parlamentul trebuie să îmbunătăţească gestionarea cazurilor de corupţie la nivel înalt".

De asemenea, raportul precizează că Legislativul "trebuie să permită investigarea tuturor cazurilor de acest gen (de mare corupţie ­ n.r.) de către autorităţile judiciare", se mai arată în raport.

Raportul menţionează că, "deşi s-a permis continuarea investigaţiilor în două cazuri începând din iulie 2008, acestea (investigaţiile ­ n.r.) au fost respinse în alte două cazuri şi amânate în altele trei".

Raportul menţionează procesele lungi, indulgenţa tribunalelor şi inconsistenţa jurisprudenţei în cazurile de corupţie la nivel înalt.
"Stabilitatea cadrului anticorupţie din România s-a confruntat cu numeroase provocări în a doua jumătate a anului 2008. Iniţiativa Parlamentului de a schimba modul de numire a procurorilor pare că ar fi o provocare deschisă la adresa eficienţei sistemului", notează raportul.

CE reţine faptul că această iniţiativă legislativă a fost declarată neconstituţională din motive procedurale de Curtea Constituţională.

×