Războiul juriştilor pe viitorul sistemului judiciar

Vârfurile de lance pentru legile justiţiei. PSD, o tabără eterogenă, cu radicali şi moderaţi. Liberalii, opoziţia legalistă, după Regulament. Nou-veniţii, mijloace nonconformiste

Disputa politică privind legile sistemului judiciar a fost de la bun începunt una atipică, prin înfiinţarea unei comisii speciale care să le elaboreze, astfel că partidele au putut să-i aleagă pe cei care le vor fi vârfuri de lance într-o încleştare cu o miză uriaşă. PSD a mizat pe mâna a doi jurişti care cu experienţă parlamentară vastă, Florin Iordache, de altfel numit preşedinte, şi preşedintele Comisiei juridice din Cameră, Eugen Nicolicea. De remarcat este că, deşi s-a implicat prin depunerea unui număr mare de amendamete, în comisie nu a fost desemnat senatorul Şerban Nicolae care a avut de-a lungul vremii o relaţie furtunoasă cu conducerea PSD, iar uneori opiniile sale nu au coincis cu cele exprimate de către partid. Se mai observă că senatorul Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiţiei şi actual preşedinte al Comisiei juridice de la Senat, a avut o implicare relativ discretă şi a propus chiar, pe 5 ianuarie, ca membrii Comisiei pentru legile justiţiei să aibă o întâlnire la Cotroceni cu preşedintele Klaus Iohannis, idee pe care liderii coaliţiei au preferat să o ignore, mai ales că pachetul legislativ adoptat la finele anului trecut reducea din atribuţiile preşedintelui. Liberalii l-au împins în faţă de fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, secondat de Ioan Cupşa, aflat abia la al doilea mandat de parlamentar, şi Alina Gorghiu. În linii mari, PNL a mizat pe întârzirea adoptării legilor prin chestiuni de procedură, sperând ca finalmente deciziile CCR să le fi favorabile, fapt care s-a întâmplat doar parţial. Dacă liberalii au preferat să se ţină de litera Regulamentelor, USR a preferat o relaţionare mai apropiată cu protestatarii din stradă, inclusiv prin aducerea protestelor, în diverse forme, la lucrările comisiei şi la dezbaterile din plen.

Florin Iordache luptă pe mai multe fronturi: rebelii din partid, opoziţia din comisie, protestatarii din stradă şi oficialii Uniunii Europene

PNL stă de şase pentru abateri de la Constituţie

O victorie a liberalilor contra coaliţiei PSD-ALDE a fost înregistrată după ce CCR a admis parţial sesizările făcute de PNL pe legile Justiţiei. Totuşi, printre liberali domneşte nemulţumirea. Liderii PNL consideră că admiterea parţială a sesizărilor pe legile din pachetul privitor la Justiție permite vot de respingere de ansamblu în Parlament. În pofida presiunilor externe, liberalii nu au reuşit să convingă coaliţia să ceară un punct de vedere al Comisiei de la Veneţia pe legile Justiţiei. Omul forte al liberalilor în Comisia Iordache este Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiţiei, critic fervent în reuniuni, în permanentă harţă cu Florin Iordache. Atunci când PSD a votat înfiinţarea unei Secţii speciale de investigare a magistraţilor, care a primit între timp aviz de constituţionalitate de la CCR,  Predoiu a ripostat, erijându-se în gardianul Direcţiei Naţionale Anticorupţie: „Se doreşte să se videze competenţa DNA de cât mai multe atribuţii. Voinţa legiuitorului este aceea de a goli DNA de cât mai multe competenţe. Nu are rost să ne dăm pe după piersic. Toată lumea vorbeşte despre cât de dure sunt instituţiile anticorupţie, dar nimeni nu spune cât de dură este corupţia”, spunea Predoiu. Şi senatorul PNL Iulia Scântei s-a pronunţat de-a lungul timpului despre viciile modificărilor legilor Justiţiei. De altfel, Scântei a afirmat că tot ce se întâmplă în Comisia specială Iordache transmite societăţii o senzaţie de dezbinare. De curând, senatorul PNL Alina Gorghiu, membră în comisie, a afirmat că legile Justiţiei trebuie să fie modificate, dar procesul este îngreunat de „şopârlele care îi avantajează pe unii sau pe alţii”, plantate de PSD în textul legislativ.

PMP, prin senatorul Traian Băsescu, a decis că este împotriva înfiinţării comisiei speciale pentru modificările aduse legilor Justiţiei, dominată majoritar de alianţa PSD-ALDE. Pe timpul funcţionării comisiei, PMP şi-a retras reprezentantul, senatorul Dorin Bădulescu, şi a refuzat depunerea oricărui amendament pentru a nu da ocazia „propagandei” PSD-ALDE să susţină că PMP a participat la modificarea legilor.

USR - combatanţii atipici

USR încearcă să compenseze lipsa de experienţă în procedurile parlamentare cu mijloace de luptă neconvenţionale: muzică la comisie, portavoce folosită la plen. Reprezentanţii USR în comisia specială, deputatul Stelian Ion şi senatorul George Dircă, se plâng că punctele lor de vedere intră pe-o ureche a social-democraţilor şi ies pe cealaltă. De pildă, atunci când în comisie s-au discutat şi votat modificările la Legea privind organizarea judiciară, a doua din cele trei legi ale Justiţiei, aleşii USR au pus, la nervi, Bach şi Mozart. Şedinţa a fost bruiată, Iordache a ieşit foc şi pară din sală. „Mascarada trebuie să fie însoţită de note muzicale”, spunea Ion în şedinţă. Poziţia USR e vehementă: conform legilor Justiţiei, procurorii vor deveni subordonaţi politic lui Tudorel Toader. Astfel, USR a depus peste 150 de amendamente la proiectul de modificare a Legii 303 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor prin care să asigure independenţa magistraţilor. Toate au fost respinse. Parlamentarii USR au trecut la alte strategii  pentru a bloca dezbaterea pe modificările aduse de PSD-ALDE în Camera Deputaţilor. În timp ce deputaţii USR protestau cu pancarte pe care scria "Hoţii!", Stelian Ion a folosit o portavoce. La unison cu protestatarii din stradă, în ziua în care în Camera Deputaţilor s-a discutat Statutul magistraţilor, parlamentarii USR, în frunte cu preşedintele Dan Barna, au ieşit spre noapte printre oameni, cu lanternele telefoanelor pâlpâind.

Între conciliantul Iordache şi radicalul Nicolae

Poziţia coaliţiei de guvernământ faţă de legile Justiţiei a fost susţinută de cvartetul Florin Iordache – Eugen Nicolicea – Şerban Nicolae – Steluţa Cătăniciu, primii trei de la PSD, ultima de la ALDE, însă au fost chestiuni în care au avut atitudini diferite. Prin natura funcţiei de preşedinte al Comisiei pentru legile Justiţiei, Florin Iordache (foto) a încercat să înlăture suspiciunile legate de modificări venite din partea unor organizaţii civile şi a contestatarilor din stradă. În plus, a trebuit să ţină seama şi de deciziile luate pe linie de partid. Deşi a fost înlăturat de la Ministerul Justiţiei, în februarie 2017, în urma protestelor de stradă generate de OUG 13, Iodache a fost printre puţinii reprezentanţi ai Puterii care au încercat să se adreseze celor care au protestat în stradă împotriva legilor Justiţiei. „Solicitările din Piaţă noi tocmai le-am transpus în lege. Ori există o foarte mare dezinformare, ori cei care protestează nu cunosc legile, pentru că cele două probleme invocate: cea cu numirea şi revocarea procurorilor, noi am prevăzut ca preşedintele să fie cel care are ultima semnătură, iar în ceea ce priveşte Inspecţia Judiciară – noi am prevăzut să fie instituţie independentă”, declara Iordache în noiembrie. Într-un fel, Iordache avea dreptate întrucât prima formă a pachetului de legi ale sistemului judiciar nu a fost pe placul unor membri ai comisiei care cereau schimbări mai radicale, precum Şerban Nicolae sau Steluţa Cătăniciu. Cei doi cereau ca statul să fie obligat să se îndrepte împotriva magistraţilor din cauza cărora a trebuit să plătească despăgubiri celor condamnaţi în urma unor erori judiciare. Nici reprezentantul UDMR, Marton Arpad, nu a fost încântat de respingerea acestei formulări. De asemenea, Şerban Nicolae, cât şi ALDE voiau ca preşedintele să fie scos cu totul din procedurile de numire a şefilor Parchetelor şi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Între timp, şi Iordache pare să se fi raliat lor, fiind posibil ca amendamentul prin care şeful statului să fie eliminat cu totul din numirea şefilor ÎCCJ să fie adoptat la reluarea dezbaterilor pentru punerea în acord cu deciziile Curţii Constituţionale. Pe de altă parte, încercarea lui Iordache de a fi conciliant a dus şi la episodul ridicol când acesta a dispus traducerea proiectelor şi trimiterea lor la ambasadele UE pentru „corecta informare”. Ambasadele franceză şi germană i-au comunicat că au şi ele traducători şi că sunt foarte bine informate în ce priveşte discuţiile din Parlament. Mai radical, ca de obicei, Şerban Nicolae susţinea că are îndoieli asupra bunei-credinţe a ambasadorilor şi făcea referiri la „ameninţările etilice” făcute de Jean-Claude Juncker.