Guvernul recidivează. Internare cu japca și distrugeri de bunuri, prin ordin de ministru

Guvernul Orban a adoptat, ieri, în ședință specială, proiectul de lege privind instituirea carantinării și izolării nevoluntare a persoanelor suspectate de COVID-19, dar și a altot boli transmisibile, după ce Curtea Constituțională a declarat ca fiind neconstituționale prevederile utilizate în perioada crizei sanitare, prin ordin de ministru.

Noul proiect de act normativ nu diferă însă cu nimic față de vechea reglementare, la capitolele referitoare la instituirea măsurilor privative de libertate. Asta, deoarece carantinarea și izolarea, ba chiar distrugerea unor bunuri proprietate privată se dispun tot prin ordin de ministru sau prin Hotărâre de Guvern ori prin Hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

Mai mult, conform noii legi ce se dorește a fi implementată, un medic poate refuza externarea unui pacient, dacă așa consideră necesar. În schimb, legea propusă a instituit posibilitatea atacării în instanță a acestor măsuri dispuse post-factum, nu ante-factum, așa cum, spre exemplu, prevede Legea Sănătății Mintale, în capitolele referitoare la internarea nevoluntară. Proiectul de act normativ a fost transmis Parlamentului, pentru votare și adoptare în procedură de urgență.

Proiectul de lege adoptat de Executivul Orban se numește „instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice, în situații de risc epidemiologic și biologic” și vine cu o serie de definiții exacte ale unor termene care au afectat, în ultimele patru luni, populația României. 

Astfel, „carantinarea persoanelor” este definită ca o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infecto-contagioase, constând în separarea fizică a persoanelor sănătoase, dar suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, de alte persoane, în spații special desemnate de către autorități, la domiciliu sau în locația declarată de persoana carantinată.
„Carantinarea bunurilor” reprezintă și ea o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infecto-contagioase, prin care se urmărește separarea bagajelor, a containerelor, a mijloacelor de transport ori a altor bunuri suspecte de contaminare. 

„Carantinarea zonală” este, conform acestui proiect de lege, o măsură de prevenire a răspândirii bolilor infecto-contagioase prin
care se urmărește separarea fizică a persoanelor și activităților, inclusiv limitarea circulației, dintr-un perimetru afectat de o boală infecto- contagioasă, de perimetrele învecinate, astfel încât să se prevină răspândirea infecției sau contaminării în afara acestui perimetru. 

„Izolarea”, în accepțiunea Guvernului, reprezintă o măsură care constă în separarea fizică a persoanelor bolnave de o boală infecto-contagioasă sau a persoanelor purtătoare ale unui agent patogen, în vederea monitorizării stării de sănătate, aplicării unui tratament adecvat în scopul vindecării și reducerii gradului de contagiozitate. 

„Riscul epidemiologic” este definit ca posibilitatea apariției unui eveniment generat de un agent patogen care poate afecta sănătatea grupurilor populaționale, cu posibilitatea răspândirii pe plan național, european sau internațional.

În fine, „Riscul biologic” este definit ca posibilitatea apariției unui efect asupra sănătății umane cauzat de răspândirea accidentală
 locală sau internațională a unui agent patogen cu risc mare de transmisibilitate și mortalitate. 

Medicul – „gardian”

Mai departe, în acest proiect de lege prin care Guvernul României vrea să reglementeze situația în care, din punct de vedere constituțional, se poate dispune măsura carantinării, a izolării sau a internării forțate, se arată că situațiile de risc epidemiologic și biologic pentru care se instituie măsura carantinării sunt de mai multe tipuri. 

Primul este epidemia declarată prin Ordin al ministrului Sănătății. Ordin care, în cazul COVID-19 nu a fost emis niciodată pe teritoriul României. Al doilea tip de situații se referă la urgența de sănătate publică de importanță internațională declarată de directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății. A treia situație invocată în proiectul de lege este pandemia declarată de directorul general a Organizației Mondiale a Sănătății. În al patrulea rând, se poate invoca un eveniment neobișnuit sau neașteptat, identificat și constatat de către structurile aflate în coordonarea Departamentului pentru Situații de Urgență sau de către instituțiile af late în subordinea Ministerului Sănătății.

Ei, bine, mai este introdusă o posibilitate în acest proiect de act normativ. Una chiar excepțională. „Prin excepție (…), în cazul în care, într-un caz individual, un medic constată riscul de transmitere a unei boli infecto-contagioase cu risc de transmitere comunitară, acesta poate decide izolarea în unitatea sanitară și informează direcția de sănătate publică județeană sau cea a municipiului București”, se arată în documentul Executivului.

Se pot distruge bunurile, bagajele sau mijloacele de transport Actul normativ supus aprobării Parlamentului mai prevede, totodată, că măsura carantinării în spații special destinate, la domiciliu sau la altă locație, se instituie pentru cei care sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat sau care au intrat în contact cu persoane confirmate a fi infectate cu o boală infecto-contagioasă.

Dar nu doar persoanele sunt supuse riscului carantinării obligatorii. Devine obligație, potrivit proiectului de lege, carantinarea instituită pe bunurile suspecte a fi contaminate. Confiscarea mascată se instituie până la decontaminarea bunului (bagaje, containere, mijloace de transport), iar dacă nu se pot decontamina, aceste bunuri se distrug. Distrugerea bunurilor este dispusă prin… ordin al ministrului Sănătății.

Mai departe, legea propusă arată că izolarea în spitale se instituie obligatoriu pentru persoanele care prezintă simptome pentru bolile infecto-contagioase. Această izolare se instituie prin Hotărâre de Guvern. Tot prin Hotărâre de Guvern se instituie și izolarea la domiciliu, măsură care se poate dispune doar pentru persoanele purtătoare de agenți patogeni. Legea impune, de asemenea, carantinarea persoanelor sănătoase care sosesc în România din zonele de risc, persoanelor suspecte și celor care au intrat în contact cu persoane confirmate ca fiind infectate. Măsura se dispune prin Hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență și se pune în aplicare de către Ministerul Sănătății, prin ordin al ministrului Sănătății.

„Arestul” poate fi contestat. Dar abia după ce se produce

Spre deosebire de vechea reglementare în baza căreia, prin decizie guvernamentală, fie că era vorba despre hotărâri de Guvern, fie că era vorba de ordine de ministru sau de hotărâri ale Departamentului pentru Situații de Urgență, prin care se instituiau astfel de măsuri ce nu puteau fi contestate, în proiectul de lege adoptat ieri de Cabinetul Orban se permite atacarea în instanță.

Astfel, orice persoană care intră sub incidența unui act emis în baza acestei legi, prin care s-a dispus carantinarea sau izolarea, poate introduce, pe toată durata instituirii acesteia, acțiune la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are reședința, ori la judecătoria pe raza căreia se află unitatea sanitară în care este internată, solicitând revizuirea sau ridicarea acestuia. 

Cererile petenților sunt scutite de plata taxei de timbru, iar judecarea lor se face în procedură de urgență. Mai mult, persoanele contestatoare pot fi citate potrivit dispozițiilor privind citarea în procedură urgență. Audierea reclamantului, în acest caz, se realizează on-line sau prin videoconferință, iar hotărârea primei instanțe este executorie și poate fi atacată cu apel, în termen de două zile de la comunicare.
Totuși, juriștii vorbesc despre un tratament diferit al acestei legi față de alte două acte normative aflate în vigoare în care este reglementată internarea forțată (nevoluntară). Primul dintre actele normative este Codul penal, iar al doilea este Legea Sănătății Mintale nr. 487/2002, cu modificările și completările ulterioare. În ambele legi, internarea nevoluntară este dispusă de un judecător, prin hotărâre definitivă. În legea propusă de Guvern, pentru combaterea bolilor infecto-contagioase, acest control judecătoresc se produce post-factum, numai la cererea persoanei lipsite de libertate împotriva voinței sale.

Este posibil, spun juriștii, ca, din acest punct de vedere, legea să fie sancționată de către Curtea Constituțională, în măsura în care forma textului va rămâne la fel și după procedura parlamentară. De altfel, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat, care a vorbit, ieri, la finalul ședinței de Guvern, despre acest proiect de lege, a precizat că măsurile din acest act normativ nu vizează doar infecția cu COVID-19, ci orice boală sau agent patogen cu risc de transmitere comunitară.

Aceeași Mărie, dar cu altă pălărie

Legea privind Reforma în Domeniul Sănătății, care permitea ministrului Sănătății să instituie măsura izolării sau a carantinării, prin ordin, a fost atacată de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională, tocmai având în vedere faptul că măsurile prevăzute erau unele imprevizibile, incerte, insuficient explicate și care dădeau posibilitatea unor abuzuri. Mai mult, se restrângea exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului prin măsuri normative inferioare, și nu prin lege organică a Parlamentului, așa cum prevede strict Constituția. 

Astfel încât, în cele din urmă, Curtea Constituțională a declarat măsurile adoptate în perioda stării de urgență și a stării de alertă, cu privire la carantinarea și izolarea nevoluntară, ca fiind nu doar neconstituționale, ci și ilegale. De aceeași problemă riscă să se lovească și noua lege propusă de Guvern, deoarece măsurile prevăzute cu privire la lipsirea de libertate fără consințământ, dar și la distrugerea bunurilor proprietate privată, se fac, de asemenea, prin acte de rang inferior legii. Așa cum am arătat mai sus, aceste măsuri se dispun fie prin ordine de ministru, fie prin Hotărâre de Guvern, fie prin hotărâri ale Comitetului Național pentru Situații de Urgență, ba chiar prin decizia unilaterală a unui medic.