Referendum, ipocrizie şi dublu limbaj în politică

Politicieni de vârf, dar şi activişti din zona “societăţii civile” dau dovadă de un dublu limbaj în ceea ce priveşte momente politice sau civice diferite. Referendumul declanşat de Klaus Iohannis este promovat de mulţi dintre cei care, anul trecut, când a avut loc referendumul pentru redefinirea familiei în Constituţie, au atacat demersul şi au boicotat prezenţa la urne. Au existat, în toamna trecută, pe paginile de socializare, mesaje din care reieşea că există dreptul constituţional de a nu participa la un referendum inutil. Însă, în 2019, din aceleaşi zone se “bombardează” cu îndemnuri pentru o participare cât mai masivă la referendumul din 26 mai, ca şi o obligaţie civică şi morală. Iar ipocrizia nu se opreşte la atitudinea duplicitară cu privire la acest referendum, ci şi la poziţii diametral opuse în legătură cu atitudinea forţelor de ordine faţă de protestatarii care huiduie diverşi oameni politici, în timpul unor campanii de imagine pe care aceştia le desfăşoară.

În octombrie 2018, a avut loc un referendum naţional pentru redefinirea în Constituţie a familiei, iniţiat de peste 3 milioane de cetăţeni. Atunci, zona “de dreapta” a boicotat, fără niciun fel de rezerve, acest referendum. Atât prin intermediul unor activişti din zona #rezist, cât şi din mediul politic, până la cel mai înalt nivel – preşedintele României. Însă, atitudinea aceleiaşi zone de politicieni şi activişti este diametral opusă când este vorba despre referendumul consultativ, pe teme de “justiţie”, iniţiat de Klaus Iohannis, şi care va avea loc pe 26 mai, în aceeaşi zi cu alegerile europarlamentare. “Jurnalul” prezintă, în continuare, câteva exemple elocvente ale dublului limbaj folosit în decurs de numai opt luni.

2018 - boicotaţi. 2019 - votaţi

Preşedintele USR, Dan Barna, spunea, în octombrie 2018, că “nu particip la referendum. Este un referendum care nu schimbă cu nimic, pentru absolut nimeni, viitorul (…) Acest referendum nu face decât să satisfacă orgoliul, temerile şi infatuarea că avem puterea acum şi dreptul să decidem noi asupra viziunii despre viaţă şi societate”. În 2019, opinia lui Dan Barna despre referendum s-a schimbat fundamental. “Organizarea referendumului pe tema justiţiei este nu numai necesară, dar şi o obligaţie. Pe 26 mai, începem să ne facem bine ca ţară. Pe 26 mai trebuie să mergem cu toţii la vot. În aceleaşi secţii, cum spune legea”, scria Barna, pe Facebook, zilele trecute.

Partenerul lui Barna de alianţă, fostul premier tehnocrat Dacian Cioloş, scria, în octombrie anul trecut, îndemnând la boicotarea referendumului pentru familie. “Celor care nu cred în referendum le va fi oferită o victorie pe care PSD şi-o doreşte transformată în furie. Din cauza acestei falii în societatea românească vor ieşi învingători doar Dragnea şi PSD. Vă rog să nu vă lăsaţi păcăliţi de un referendum organizat de un politician condamnat pentru că a furat la un alt referendum”, posta Cioloş anul trecut. Pe 19 mai 2019, fostul premier scria că “au mai rămas doar şapte zile până în momentul în care vom hotărî care să fie imaginea României în Europa. Numai prin modul în care vom răspunde întrebărilor din cadrul referendumului. Voi vota DA la ambele întrebări”.

Preşedintele răzgândac. Nu e de acord cu ce fac adversarii, dar face la fel

Iniţiatorul referendumului din 26 mai, Klaus Iohannis, are, de asemenea, un dublu limbaj. În aprilie 2019, preşedintele se autodeclara post-factum “inamicul numărul unu al referendumului pentu familie”. “Cei care au promovat referendumul nu au fost toleranţi. Dar românii au dat o lecţie acestor infatuaţi care au promovat ura, aşa cum se spune popular, i-au tratat cu flit. Românii au fost mult deasupra acelei părţi a clasei politice care a promovat agresiv acel referendum”.

Astăzi, Iohannis promovează el însuşi un referendum pe teme neconstituţionale. “Pe 26 mai se votează la referendum. Şi PSD-ului îi e frică de acest vot şi încearcă să boicoteze acest vot. Activiştii umblă prin ţară să explice oamenilor că acest referendum nu ar fi important. Dreptul la vot e câştigat de români în decembrie ’89. Români, nu irosiţi dreptul la vot! Votaţi! Pe 26 mai, puterea este la voi”, spunea, în urmă cu două zile, Iohannis.

Iar dublul limbaj al preşedintelui nu se limitează doar la poziţionările faţă de referendumuri. În 24 mai 2018, un bărbat l-a huiduit pe Iohannis în momentul în care acesta a ajuns la uzinele din Piteşti, strigându-i “jos labele de pe justiţie”. Protestatarul a fost ridicat de jandarmi şi amendat cu 200 de lei, pentru tulburarea liniştii publice. Un an mai târziu, în 21 mai 2019, Iohannis declara: “România lui Dragnea se vede cel mai bine la Topoloveni. Câţiva oameni nemulţumiţi şi-au permis, vezi Doamne, să nu fie de acord cu Dragnea. S-au dus acolo şi l-au fuierat. Şi după cinci minute, pac în dubă şi la Poliţie. Nici măcar comuniştii nu şi-au permis aşa ceva. Dar ăsta acolo vrea să ne ducă. Eu nu sunt de acord cu aşa ceva”.