x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Românii au avut 400 de miniştri în 28 de ani

0
Autor: Adrian Ilie 12 Ian 2018 - 08:34
Românii au avut 400 de miniştri în 28 de ani DIANA OROS
Vezi galeria foto

În cei 28 de ani de la revoluţie, s-au perindat la putere 20 de guverne, conduse de către 14 prim-miniştri. Comparativ cu alte state europene, România nu se încadrează printre cele mai instabile ţări din acest punct de vedere, însă problema majoră este instabilitatea la nivel ministerial. Remanierile repetate, demisiile miniştrilor, forţate sau nu, au pot fi o explicaţie pentru incapacitatea structurală a administraţiei centrale de a genera programe pe termen lung care să fie implementate până la capăt. Nu mai puţin de 389 de români au deţinut, la un moment dat, titlul pompos, dar efemer de ministru. De asemenea au existat variaţii majore în structura guvernamentală, de la guverne relativ reduse numeric la unele evident supradimensionate, cu posturi de ministru delegat în cadrul aceluiaşi minister. Cele mai extinse guverne au fost Roman 1 – 33 de miniştri, Năstase – 31 miniştri, Ponta 2 şi Tudose – 28 de miniştri. La polul opus, se află guvernele Tăriceanu 2 şi Ungureanu – 18, Isărescu şi Stolojan – 20 de miniştri şi Boc 1 şi Ponta 1 – 21 de miniştri. Remanierile şi demisiile au făcut să existe, în unele cazuri, diferenţe majore între numărul portofoliilor şi numărul miniştrilor care s-au perindat în respectivul cabinet. Astfel, 48 de miniştri au ocupat cele 31 de ministere din cabinetul Năstase. Guvernul Văcăroiu a fost structurat pe 22 de posturi, însă la finalul mandatului au fost 43 de persoane care au trecut prin guvern, opoziţia de la acea dată reclamând că guvernul are o componenţă radical schimbată la final faţă de formula votată iniţial de către Parlament. În ce priveşte premierii, Nicolae Văcăroiu a fost singurul care a dus până la capăt mandatul de patru ani. A mai fost şi Tăriceanu însă acesta a condus două guverne.

Sănătatea, Educaţia şi Internele, cele mai instabile

În topul instabilităţii ministeriale, conduc în ordine, ministerele Sănătăţii – 22 de miniştri, Educaţiei – 21 de miniştri, Transporturilor – 21 de miniştri şi Internelor – 21 de miniştri. Însă topul poate fi înşelător deoarece la Interne au existat un număr de miniştri care au avut mai avut mai multe mandate pe o perioadă mai lungă. Astfel au alternat miniştrii cu mandate succesive cu cei care s-au aflat doar în trecere. În prima categorie intră Doru Viorel Ursu (guvernele Roman 1 şi 2), Gavril Dejeu (Ciorbea şi Vasile), Constantin Dudu-Ionescu (Vasile şi Isărescu), Ioan Rus (Năstase şi Ponta 1), Vasile Blaga (Tăriceanu 1 şi Boc 2), şi Gabriel Oprea (Ponta 1 şi Ponta 2). Şederi foarte scurte au avut Cristian David, Liviu Dragnea, Dan Nica, Traian Igaş, Gabriel Berca ş.a. Totuşi, miniştrii din prima categorie au creat o oarecare stabilitate la nivelul MAI, lucru care nu se poate spune la Educaţie şi Sănătate. La Educaţie, reforme succesive s-au făcut fără a împidica declinul constant al calităţii învăţământului, în pofida ministeriatelor lui Andrei Marga (trei mandate), Ecaterina Andronescu (trei mandate) şi Remus Pricopie (două). O situaţie asemănătoare se întâlneşte la Sănătate, un sistem aflat în criză perpetuă. Mai mult de un mandat au av ut Hajdu Gabor, Daniel Bartoş, Ritli Ladislau, Nicolae Bănicioiu, Florian Bodog (fiecare cu câte două) şi Eugen Nicolăescu (trei). În ţara în care autostrăzile se construiesc în pas de melc, iar cele deja existente se surpă, Ministerul Transporturilor a fost condus în cinci guverne de un viitor preşedinte al ţării, Traian Băsescu, urmat, fiecare cu câte două mandate, de alţi lideri politici cu notorietate: Radu Berceanu, Anca Boagiu şi Ioan Rus. De două ori a fost ministru şi Alexandru-Răzvan Cuc. Totuşi Miron Mitrea este singurul care a avut un mandat întreg, de patru ani. De altfel, miniştrii cu mai multe mandate rareori le-au deţinut în guverne succesive, (cu excepţia lui Băsescu, ce a avut trei în guvernarea CDR-USD-UDMR şi două în guvernele Roman 2 şi Stolojan), iar situaţia este similară şi la Educaţie şi Sănătate, fapt care a contribuit la o instabilitate ministerială. În schimb, portofoliul Internelor are drept caracteristică faptul că, în general, cei care au avut mai multe ministeriate le-au exercitate succesiv.

Ministerele strategice, mai puţin supuse variaţiilor

Ministerul de Externe a avut doar 15 miniştri după Revoluţia din 1989. Deşi diferenţa faţă de portofoliile mai instabile nu este mare, este de remarcat că au la MAE au existat ministeriate cu durată peste medie, iafr unii dintre miniştri şi-au păstrat funcţiile şi în cabinetele următoare. Astfel, Teodor Meleşcanu şi Mircea Geoană sunt printre puţinii membri ai Guvernului care au rămas patru ani consecutiv în funcţie, iar Titus Corlăţean a fost şeful diplomaţiei româneşti în trei guverne succesive. De remarcat este că, pe lângă mandatul de patru ani din 1992-1996, Meleşcanu a mai condus MAE de trei ori, în guvernele Ponta 3, Grindeanu şi Tudose. O oarecare imunitate a miniştrilor faţă de schimbările de cabinet este notabilă şi la MapN, cu 18 miniştri în 28 de ani, unde se observă că a existat tendinţa păstrării în funcţie a miniştrilor Apărării, indiferent de schimbarea Guvernului: Victor Stănculescu (guvernele Roman 1 şi 2), Niculae Spiroiu (Roman 2, Stolojan şi Văcăroiu), Victor Babiuc (Vasile şi Isărescu), Gabriel Oprea (foto) (Boc 2 şi Ungureanu) şi Mircea Duşa (Ponta 2, 3 şi 4). Celor două ministere li se alătură şi Ministerul Justiţiei, (tot 18 miniştri) unde au regăsim trei miniştri foarte longevivi: Valeriu Stoica (guvernele Ciorbea, Vasile şi Isărescu), Cătălin Predoiu (Tăriceanu 2, Boc 1 şi 2 şi Ungureanu) şi Robert Cazanciuc (Ponta 2, 3 şi 4). Este de remarcat totuşi că la aceste trei ministere cu un grad mai mare de stabilitate au existat şi miniştri care au rămas în funcţie foarte puţină vreme.

Printre cei aproape 400 de miniştri au existat şi unii care au ocupat portofolii diferite în Guvern, uneori diferenţa între domenii fiind frapantă: Victor Babiuc (MAI, MapN şi Justiţie), Ioan Rus (MAI şi Transporturi), Mircea Duşa (MAI şi MapN), Teodor Meleşcanu (MAE şi MapN), Cristian Diaconescu (MAE şi Justiţie), Mihai Fifor (Economie şi MapN), Decebal Traian Remeş (Agricultură şi Finanţe).

CASETĂ 5 stînga

Gîlceava economiştilor

Stabilitatea în domeniile Economiei şi Finanţelor este greu de cuantificat numeric, în condiţiile în care aceste sfere de activitate au fost împărţite diferit. Au fost perioade în care nici nu a existat un minister al Economiei. Astfel, Mircea Coşea a condus, cu rang de ministru de stat, un Consiliu de Coordonare, Strategie şi Reformă Economică, un organism asemănător conducând şi Florin Georgescu. Mult mai des însă Finanţele au fost o anexă a Ministerului Economiei, fără a constitui un portofoliu distinct. Astfel, Varujan Vosganian (foto) a fost într-un guvern ministru al Economiei şi Finanţelor, în altul doar al Economiei. Mai mult, Victor Ponta a spart şi Ministerul de Finanţe, inventând postul de ministru delegat pentru Buget, deţinut de Darius Vâlcov şi Liviu Voinea. Astfel că în guvernele Ponta un economist număra banii, al doilea îi împărţea, iar al treilea se ocupa de averea statului. Însă tradiţia înghesuirii în Guvern a cât mai multor economişti cărora li s-a dat câte o zonă vag definită de competenţe a început din guvernul Stolojan, a continuat cu Nicolae Văcăroiu şi a fost dusă la apogeu de structura „barocă” a guvernelor CDR. De remarcat că acest lucru a avut loc în perioada în care economia României se ducea în cap, la începutul anilor 90.

Cum s-au făcut şi desfăcut guvernele postdecembriste

Chiar dacă schimbările de premieri nu au fost foarte frecvente, posturile miniştrilor lor au fost mult mai fragile. A fost un simptom al unei forme mai subtile de corupţie politică, anume în România funcţia ministerială nu a fost socotită o onoare şi o responsabilitate, cât mai mult o răsplată sau reflecţia succesului unei coterii politice din interiorul unui partid sau al unei coaliţii. În afară de alegeri, instabilitatea guvernamentală a avut şi alte cauze. Guvernul Roman 2 a fost dărâmat de mineriada din septembrie 1992, guvernul Ciorbea de cearta dintre PNŢCD şi PD, iar Radu Vasile a căzut victima păruielilor generalizate dintre ţărănişti. Guvernul Tăriceanu 2 a apărut, în aprilie ca urmare a expulzării PD din Guvern ca urmare a conflictului dintre premier şi preşedintele Băsescu. În octombrie 2009, miniştrii PSD s-au retras din guvernul Boc 1 pentru a-şi maximiza şansele la alegerile prezidenţiale, calcul care s-a dovedit a fi prost, astfel că guvernul Boc 2 s-a format uşor după realegerea lui Traian Băsescu. Mihai-Răzvan Ungureanu a fost primul premier demis prin moţiune de cenzură în mai 2012, fiind urmat de primul guvern USL. Al doilea cabinet al lui Victor Ponta (foto) a fost rezultatul triumfului USL din decembrie 2012, dar al treilea a fost format după ce PNL a părăsit Uniunea Social-Liberală, tot ca urmare a acutizării unor tensiuni preelectorale. Al patrulea guvern Ponta s-a format în decembrie 2014, după retragerea UDMR, când liderii Uniunii au constatat că propriul lor electorat a preferat candidatul opoziţiei la alegerile prezidenţiale, pe Klaus Iohannis. Acest cabinet a căzut în urma manifestaţiilor de stradă de după dezastrul din Colectiv. Sorin Grindeanu putea să spere, în ianuarie 2017, că succesul categoric al PSD în alegeri îi va asigura postul de prim-ministru pentru patru ani. Speranţă vană întrucât la primele semne de independenţă a fost demis prin moţiune de cenzură iniţiată de propriul partid, o altă premieră ridicolă în politica românească.

Citeşte mai multe despre:   400 de ministrii in 28 de ani

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

După ploi și inundații devastatoare, Japonia este lovită de o caniculă ucigătoare

După ploi și inundații devastatoare, Japonia este lovită de o caniculă ucigătoare
Cel puţin două persoane au murit vineri posibil din cauza insolaţiei, pe fondul valului de căldură care s-a abătut asupra Japoniei, cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius în termometre, a informat presa...

Autorul atacului din Luebeck a fost plasat în arest preventiv

Autorul atacului din Luebeck a fost plasat în arest preventiv
Justiţia germană l-a plasat sâmbătă în arest preventiv pe bărbatul în vârstă de 34 de ani, un iranian ce a obţinut cetăţenia germană şi care cu o zi în urmă a înjunghiat pasagerii dintr-un autobuz în...

Prinţul George împlineşte duminică cinci ani

Prinţul George împlineşte duminică cinci ani
Prinţul George, fiul cel mare al ducelui şi ducesei de Cambridge, îşi va sărbători duminică cea de-a cincea aniversare, potrivit Press Association.  Conform informaţiilor apărute în presă, viitorul...

25 de angajați ai ISU Satu Mare caută o fetiță de 2 ani

25 de angajați ai ISU Satu Mare caută o fetiță de 2 ani
O fetiţă de doi ani din localitatea sătmăreană Giurtelecu Hododului, comuna Hodod, a fost dată dispărută sâmbătă, fiind căutată de 25 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne, a informat...

Prima reacție a lui Donald Trump după ce a aflat că a fost înregistrat în secret de fostul său avocat

Prima reacție a lui Donald Trump după ce a aflat că a fost înregistrat în secret de fostul său avocat
Preşedintele american Donald Trump a calificat sâmbătă drept ceva ' de neconceput', 'total inedit' şi 'probabil ilegal' faptul că a fost înregistrat pe ascuns de propriul său avocat Michael Cohen când ei...

Cod portocaliu de furtuni în localităţi din judeţele Giurgiu, Ilfov şi Călăraşi, sâmbătă seara

Cod portocaliu de furtuni în localităţi din judeţele Giurgiu, Ilfov şi Călăraşi, sâmbătă seara
Mai multe localităţi din judeţele Giurgiu, Ilfov şi Călăraşi se află sub avertizare nowcasting Cod portocaliu de furtuni sâmbătă seara.  Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, până la...

Birchall: Guvernul este determinat să susţină industria cinematografică

Birchall: Guvernul este determinat să susţină industria cinematografică
Guvernul României este determinat să susţină industria cinematografică, iar producătorii de film sunt invitaţi să realizeze co-producţii prin schema de ajutor de stat, a declarat viceprim-ministrul Ana Birchall...

Giurgiu: Şofer rănit după ce a intrat cu maşina în doi cai nesupravegheaţi

Giurgiu: Şofer rănit după ce a intrat cu maşina în doi cai nesupravegheaţi
Un bărbat de 71 de ani a fost rănit după ce a intrat cu maşina în doi cai lăsaţi nesupravegheaţi pe şoseaua Bucureşti, la intrarea în municipiul Giurgiu, informează IPJ Giurgiu într-un comunicat remis,...

Washingtonul avertizează companiile turce să sisteze afacerile cu Iranul, altfel nu mai pot face afaceri cu SUA

Washingtonul avertizează companiile turce să sisteze afacerile cu Iranul, altfel nu mai pot face afaceri cu SUA
Statele Unite au avertizat Turcia că începând de luna viitoare vor fi aplicate acţiuni 'agresive' împotriva Iranului, iar în virtutea acestor sancţiuni companiile turce care efectuează tranzancţii cu Iranul nu...

Fetiţa rănită grav în accidentul de pe DN 7, transportată la un spital din Timişoara

Fetiţa rănită grav în accidentul de pe DN 7, transportată la un spital din Timişoara
Fetiţa de opt ani, grav rănită în accidentul de circulaţie care a avut loc sâmbătă dimineaţa pe DN 7, în zona localităţii Leşnic, din judeţul Hunedoara, a fost transportată la un spital de copii din...

A murit la 84 de ani după ce a căzut de la 100 de metri , în Alpii bavarezi

A murit la 84 de ani după ce a căzut de la 100 de metri , în Alpii bavarezi
Un bărbat în vârstă de 84 de ani a decedat în timpul unei drumeţii în Alpii bavarezi din sudul Germaniei, după ce a căzut în gol 100 de metri, potrivit DPA.  Bărbatul se afla pe munte vineri lângă...

Corpul de Control al ministrului Energiei verifică împrejurările în care s-a produs accidentul de la mina Pinoasa

Corpul de Control al ministrului Energiei verifică împrejurările în care s-a produs accidentul de la mina Pinoasa
Corpul de control al Ministrului Energiei va verifica împrejurările în care s-a produs sâmbătă accidentul de la mina Pinoasa din judeţul Gorj în urma căruia doi mineri s-au electrocutat, însă din primele...

Carmen Dan a vorbit despre moartea soțului său

Carmen Dan a vorbit despre moartea soțului său
La inceputul lunii, sotul ministrului Carmen Dan a fost gasit fara viata, in casa, în acest caz fiind deschis dosar penal pentru moarte suspecta. Ministrul de Interne a vorbit...

Pesta porcină a ajuns și în județul Ialomița

Pesta porcină a ajuns și în județul Ialomița
Virusul Pestei Porcine Africane a fost confirmat la porcii din două gospodării din comuna Giurgeni, judeţul Ialomiţa iar gospodăriile respective au fost plasate sub supraveghere oficială, informează sâmbătă...

Vrancea: Copil de şapte ani, bolnav de autism, dispărut; peste 30 de persoane îl caută

Vrancea: Copil de şapte ani, bolnav de autism, dispărut; peste 30 de persoane îl caută
Un copil de şapte ani, bolnav de autism, a dispărut vineri din localitatea Dumbrăveni, fiind căutat de mai multe forţe de ordine cu câine de urmă şi voluntari, a informat Inspectoratul de Poliţie Judeţean...
Serviciul de email marketing furnizat de