Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Încă un episod al încercărilor disperate de a bloca activitatea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunior din Justiţie (SIIJ) a eşuat, ieri, după ce Curtea Constituţională a respins excepţiile de neconstituţionalitate invocate de parlamentarii PNL şi USR cu privire la OUG 90/2018, prin care Guvernul a operaţionalizat această structură de parchet. Asta, după ce, în ianuarie 2018, aceeaşi Opoziţie a reportat insucces la CCR şi în privinţa declarării ca neconstituţională a întregii legi prin care a fost înfiinţată această Secţie specială. Odată pronunţată această a doua decizie, nu mai pot fi puse sub semnul îndoielii nici existenţa, nici competenţele, nici componenţa SIIJ.
Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate invocată de un grup de parlamentari de la PNL şi USR, care au atacat OUG 90/2018, prin care Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a fost operaţionalizată. Concret, actul normativ atacat se referea la faptul că, având în vedere că, la momentul adoptării lui, nu se organizaseră, potrivit legii, concursurile pentru ocuparea funcţiilor de conducere şi de execuţie, aceste posturi să funcţioneze cu 75% din capacitate şi să fie asigurate de procurori desemnaţi din rândul celor care îndeplineau condiţiile legale să activeze în această structură. Apoi, OUG 90 a operaţionalizat şi metodologia de concurs, în baza căreia, ulterior, CSM a alcătuit comisiile de evaluare şi a organizat concursul pentru numirea procurorului-şef, a procurorului-şef adjunct şi al procurorilor cu funcţii de execuţie ce, la final, au fost numiţi în funcţie, ca urmare a rezultatelor obţinute la acest examen, de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
Opoziţia a intervenit după ce “Slujirea” a devenit suspectă
Ei, bine, atacurile împotriva acestei Secţii au început, în primul rând, din partea apropiaţilor Laurei Kovesi din parchete, care, prin asociaţiile înfiinţate de aceştia, au cerut în instanţă anularea hotărârilor CSM prin care s-a avizat concursul şi au încercat să blocheze, prin intermediul proceselor din instanţă, activitatea SIIJ, cerând să fie sesizată Curtea de Justiţie a UE. Abia după ce SIIJ a deschis primul dosar penal împotriva Laurei Codruţa Kovesi, Opoziţia a “băgat capul în poză” şi a mers “la rupere”, în chesiunea cu neconstituţionalitatea OUG 90/2018, invocând faptul că, prin concursul şi numirea făcute de Plenul CSM, s-ar încălca pricipiul separaţiei carierelor procurorilor şi judecătorilor, deoarece, în opinia contestatorilor, aceste chestiuni ar fi trebuit să fie făcute de Secţia de Procurori de la CSM. Secţie care, după cum deja se ştie, are aceeaşi viziune cu cea a grupării Kovesi-Lazăr atât în privinţa acestei chestiuni, cât şi, în general, pe temele esenţiale care privesc sistemul de justiţie.
Morar nu a fost de acord cu el însuşi
Interesant este că, după ce a fost depusă sesizarea Opoziţiei la CCR, raportor în această speţă a fost fostul şef al DNA, Daniel Morar, care, în primă fază, a redactat un raport de respingere. În prima şedinţă în care plenul CCR s-a reunit pentru a da verdictul, surpriza a fost că Daniel Morar a prezentat un al doilea raport, în care propunea admiterea sesizării, fapt ce a bulversat restul judecătorilor. Motiv pentru care judecarea cauzei a fost suspendată.
Nu este foarte clar ce anume l-a putut determina pe judecătorul CCR Morar să-şi schimbe propria opinie cu privire la aceeaşi chestiune, într-un timp relativ scurt, însă, în urma deliberărilor de ieri, Curtea Constituţională a decis să respingă sesizarea PNL şi USR cu o majoritate de 6 la 3. Printre cei care au votat împotrivă se numără Livia Stanciu (singurul judecător CCR care a fost de părere, şi în ianuarie anul trecut, că SIIJ este înfiinţată neconstituţional), dar şi Daniel Morar. Al treilea, potrivit unor surse, este judecătorul “erată” Mircea Ştefan Minea.
Augustin Lazăr, om politic
Nici nu se redactase minuta Hotărârii prin care CCR a declarat constituţională Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, că procurorul general al României, Augustin Lazăr, a şi făcut o primă mişcare politică. Biroul de presă al instituţiei pe care încă o conduce, deşi, de facto, el a fost revocat prin decizie a lui Tudorel Toader, preciza, ieri, după verdictul CCR, că, alaltăieri, Lazăr a decis ca dosarul “Teldrum”, în care, pe lângă ţintele politice vizate, se află şi cel puţin un magistrat, să continue să fie cercetat la DNA.
Asta, în ciuda faptului că, în concordanţă cu prevederile legale în vigoare, în astfel de situaţii, cauza este fie integral de competenţa SIIJ, fie partea care vizează magistratul trebuie disjunsă, iar restul cercetărilor să fie continuate de alte unităţi de parchet. Lazăr a soluţionat conflictul pozitiv de competenţă în acest caz, printr-o ordonanţă întocmită cu data de marţi, dar adusă la cunoştinţa opiniei publice abia ieri, după decizia CCR.
Dosarul “Teldrum” va fi, astfel, instrumentat în continuare de procuroarea Alexandra Luminiţa Lăncrănjan, intervenientă, prin asociaţia pe care şi-a înfiinţat-o, de partea lui Augustin Lazăr, în procesul pe care acesta l-a intentat Ministerului Justiţiei, în încercarea de a anula raportul prin care i s-a cerut revocarea.
Anchetele ce o privesc pe Kovesi merg înainte
În aceste condiţii, CCR a spulberat speranţele susţinătorilor lui Kovesi că anchetele care privesc faptele acesteia vor fi blocate. Fosta şefă a DNA a fost pusă, la mijlocul lunii trecute, sub acuzare pentru luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă, în dosarul privitor la aducerea în ţară, de la Jakarta, cu un avion privat, finanţat de o firmă a lui Sebastian Ghiţă. Ulterior, Laura Codruţa Kovesi a fost înştiinţată că, pe numele ei, Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie a deschis un al doilea dosar penal, pentru coordonarea unui grup infracţional organizat şi participaţie improprie la represiune nedreaptă, într-o cauză ce îi priveşte pe foştii ei subalterni de la “unitatea de elită” de la Ploieşti, Lucian Onea şi Mircea Negulescu. Kovesi urmează să fie audiată din nou în zilele următoare.
