Ploaia abundenta de ieri a patruns pana in sala de plen a Parlamentului, facandu-le o scurta vizita putinilor senatori care s-au trezit si au reusit sa vina la lucru la ora 9:00.
Ploaia abundenta de ieri a patruns pana in sala de plen a Parlamentului, facandu-le o scurta vizita putinilor senatori care s-au trezit si au reusit sa vina la lucru la ora 9:00. Alesul ploii a fost senatorul PD Jan Vraciu, care s-a "trezit" ca pe noul sau birou din ultimul rand, partea centrala a salii de plen, se forma incet, incet o mica baltoaca. Privind in sus, catre cupola salii, cu uimire, Vraciu a constatat ca stropii care il atinsesera mai devreme nu erau doar o parere si ca altii, la fel de plini si de reci ca si primii, se grabeau sa li se alature colegilor de birou.
TERASELE TREBUIE REFACUTE
|
Proiectantul Palatului Parlamentrului, Anca Petrescu, a spus ca era normal ca terasele si cupolele cladirii sa cedeze la ploaie pentru ca au fost facute de acum 20 de ani. "Materialele sunt imbatranite, lucrarile de hidroizolatie sunt vechi de 20 de ani, sifoanele
s-au infundat, iar gurile de scurgere s-au colmatat", ne-a explicat Anca Petrescu. Ea a spus ca ar fi trebuit refacuta complet hidroizolatia, dar s-a preferat carpirea ei, pentru ca in permanenta nu existau bani. "Reparatiile s-au facut pe bucatele, cu economie. La cupole s-au facut doar reparatii locale si era normal sa cedeze la o ploaie mai puternica", a sustinut Anca Petrescu. Ea a spus ca lucrarea este inca in garantie pana cand va fi predata beneficiarului. Cum lucrarile nu sunt inca terminate, receptia generala nu s-a realizat, constructorul fiind obligat sa repare in continuare problemele aparute pe parcurs.
|
CONSTRUIM, DARAMAM...
|
Dupa acest principiu se pare ca s-a ghidat Trustul de Constructii Carpati, societate care detine proiectul si, implicit, monopolul lucrarilor in Palatul Parlamentului. Fost component al unei intreprinderi de stat, Trustul Carpati s-a ocupat de constructia cladirii inca din vremea lui Ceausescu. Pentru aceasta firma, Palatul Parlamentului a fost o sursa nesecata de fonduri. Pe langa faptul ca suprafata de construit este imensa, si ceea ce s-a realizat trebuie acum refacut. Un exemplu este terasa de deasupra intrarii Izvor si parcarea din fata acestei laturi, ambele refacute complet in anul 2003, pentru ca deputatilor le ploua in cap la restaurant si se impiedicau de dalele sparte din parcare. In zona Senatului, investitia s-a derulat prin bugetul Camerei Deputatilor, iar cheltuirea banilor este supravegheata de secretarul general al acestei Camere, Mihai Ungheanu.
|
Afara-i vopsit gardul...
Lucrarile de finalizare a spatiilor destinate Senatului au inceput in anul 2001 si au inghitit 800 de miliarde de lei vechi, dupa cum a estimat secretarul general al acestei Camere, Dan Vasiliu. Banii s-au dus mai mult pe materiale de lux, dar lucrarile sunt facute de mantuiala, dovedindu-si in nenumarate randuri subrezenia. Desi terasele, de exemplu, realizate inca de acum 20 de ani, au fost carpite pe ici-pe colo, usile sunt din lemn de stejar, iar peretii, la primele doua niveluri, sunt imbracati in marmura de Ruschita. Tot la aceste etaje, fotoliile sunt de piele maro, iar draperiile de plus. Zona Senatului cuprinde un corp intreg de cladire, orientat spre Calea 13 Septembrie, care initial fusese proiectat ca zona de protocol. Aici, Ceausestii urmau sa isi primeasca musafirii, urmand sa fie amenajate saloane si dormitoare. Acum, imensele sali au fost recompartimentate cu pereti de carton si transformate in birouri.HIDRATATI. Apa de pe mobila de lux a dat de furca alesilor |
"Materiale sunt imbatranite, lucrarile de hidroizolatie sunt vechi de 20 de ani, sifoanele s-au infundat, iar gurile de scurgere s-au colmatat" - Anca Petrescu, arhitectul Casei Poporului