Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ultima sesiune parlamentară a actualei legislaturi a Parlamentului European a debutat luni seară cu o declaraţie privind anexarea Crimeii şi o solicitare adresată Rusiei de a-şi retrage trupele de la graniţa Ucrainei. După încheierea sesiunii din aprilie a celei de-a şaptea legislaturi (2009-2014) a PE, marcată de o criză profundă de încredere în construcţia europeană, europarlamentarii vor pleca în campanie electorală pentru alegerile europene din mai sau îşi vor părăsi funcţia. Eurodeputaţii urmează să voteze joi o rezoluţie privind evoluţiile din estul Ucrainei, unde deja autorităţile de la Kiev au lansat marţi în zori o operaţiune antiteroristă.
Luni seară, când s-a deschis ultima sesiune plenară a actualului Parlament, preşedintele Martin Schulz a amintit că acest for legislativ a condamnat anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă şi că nu recunoaşte această anexare. "De-a lungul timpului, în mai multe rezoluţii am exprimat în mai multe rânduri opinia noastră privind ceea ce se întâmplă în Ucraina, şi vom face acest lucru şi în această ultimă sesiune din această săptămână. Nu recunoaştem anexarea ilegală a Crimeii. Suntem împotriva strategiei Rusiei de a fărâmiţa această ţară treptat. Vom face apel la Federaţia Rusă să respecte dreptul internaţional şi să-i retragă trupele militare d ela graniţele Ucrainei", a declarat Martin Schulz.
Popularii europeni, majoritari în PE în 2009
O Europă confruntată cu o criză economică şi financiară gravă în ultimii ani a însemnat pentru actualul Parlament European, care şi-a început mandatul în 2009 având ca grup politic majoritar pe cel al popularilor europeni, o provocare pentru a găsi soluţii ce vizau sistemul bancar fragil, unele bănci fiind ameninţate de faliment, creşterea şomajului sau pierderea încrederii cetăţenilor în instituţiile europene, comentează RRA.
De multe ori, popularii europeni au fost acuzaţi de către socialişti că măsurile de austeritate impuse în statele europene cele mai afectate de criză au fost lipsite de popularitate şi ineficiente.
O dată cu venirea la putere a socialiştilor în mai multe state membre acum doi ani, discursul şi politicile s-au schimbat. Noua sintagmă folosită a fost "creşterea economică şi creare de locuri de muncă". Popularii europeni au fost şi ei de acord în acel moment şi au preluat discursul.
Ce a fost nou
Din lecţia sistemului bancar ameninţat de criza financiară, Parlamentul European a încercat să înveţe şi să voteze noi proiecte de legislaţie, menite să evite pe viitor astfel de probleme, ba mai mult, prin negocierile purtate cu Comisia Europeană şi cu reprezentanţii statelor membre, să ajungă la un acord cum este cel ce va intra în vigoare în 2016, ce va permite evitarea situaţiilor în care contribuabilii suportă costurile de lichidare a băncilor în cazul unor noi crize.
Acest acord votat marţi va viza băncile cu probleme şi actualizarea schemei de garantare a depozitelor sub 100.000 de euro, ultimele norme ce completează, de altfel, sistemul unic de supraveghere a băncilor deja în vigoare.
De altfel, după alegerile europene, până la care mai este mai mult de o lună, au fost deja trasate politicile prioritare, iar una dintre acestea se referă şi la banii contribuabililor.
Fără îndoială, unul dintre succesele de răsunet şi foarte popular pentru omul de rând, al acestei legislaturi, este votul privind eliminarea tarifelor de roaming până la data de 15 decembrie 2015 şi pentru neutralitatea Internetului.
400 de milioane de alegători la urne
Circa 400 de milioane de europeni vor vota pentru un nou Parlament şi pentru un nou Executiv al UE, la 25 mai.
Acesta este al doilea cel mai mare exerciţiu democratic din lume, când 400 de milioane de oameni pot vota pentru un nou Parlament European.
Cei 751 de membri ai Parlamentului European care vor prelua mandatele în iulie, nu numai că vor stabili cursul politicilor europene în următorii cinci ani, dar vor alege, de asemenea, noul lider al instituţiei executive a UE, Comisia Europeană.
De ce sunt aceste alegeri diferite
Creşterea competenţelor Parlamentului European din 2009 a început să-şi facă simţită prezenţa, mai ales în timp ce Uniunea Europeană încerca să învingă criza economică, iar membrii Parlamentului European încercau să elaboreze noi acte legislative, printre altele privind disciplina bugetară efectivă, sprijinirea băncilor care erau în faliment şi limitarea bonusurilor bancherilor. Aşadar, alegerile europene din luna mai vor permite alegătorilor să contribuie la consolidarea şi schimbarea direcţiei pe care Europa va porni în abordarea crizei economice şi în multe alte probleme care afectează viaţa cotidiană a oamenilor.
Premieră
Pentru prima dată, componenţa noului Parlament European va determina cine va fi persoana care va conduce următoarea Comisie Europeană, instituţia executivă a UE, care iniţiază legislaţia şi supraveghează punerea sa în aplicare. Conform noilor reguli, şefii statelor sau Guvernelor UE, care vor propune un candidat pentru postul de viitor Preşedinte al Comisiei, trebuie să facă acest lucru ţinând cont de rezultatele alegerilor. Parlamentul European va alege Preşedintele Comisiei cu o majoritate a membrilor componenţi, adică cel puţin jumătate dintre cei 751 de membri ai Parlamentului European care vor fi aleşi (376). Astfel, partidele politice europene prezintă candidaţii pentru această funcţie de conducere în UE, înaintea alegerilor europene, permiţându-le astfel cetăţenilor să aibă un cuvânt de spus în privinţa viitorului preşedinte al Comisiei. Noua majoritate politică rezultată din alegeri va elabora, de asemenea, legislaţia europeană în următorii cinci ani, în domenii precum piaţa unică sau libertăţile civile. Parlamentul - singura instituţie UE aleasă în mod direct - este acum o componentă fundamentală pentru sistemul european de luare a deciziilor şi are o influenţă egală cu cea a guvernelor naţionale cu privire la aproape toate legile UE. Alegătorii vor avea o influenţă mai mare ca niciodată.
Grupuri politice
Parlamentul are în prezent şapte grupuri politice, reprezentând mai mult de 160 de partide naţionale.
Conform regulilor Parlamentului, membrii unui grup trebuie să aibă o "apartenenţă politică" şi să includă cel puţin 25 de membri din cel puţin un sfert dintre statele membre (în mod curent, cel puţin şapte). Membrii care nu doresc sau nu pot să facă parte dintr-un grup se numesc "neafiliaţi".
Legea electorală
Există reguli comune la nivelul UE pentru alegeri, dar într-o mare măsură acestea sunt organizate în jurul tradiţiilor şi legilor naţionale. De exemplu, rămâne la latitudinea fiecărui stat membru să decidă dacă foloseşte un sistem de liste închise sau deschise sau un prag specific, atât timp cât acesta nu depăşeşte 5%.
Există unele incompatibilităţi comune, dar fiecare ţară poate impune, de asemenea, pe cele proprii.
Vârsta minimă de vot este de 18 ani, cu excepţia Austriei, unde această vârstă este de 16 ani. Vârsta minimă pentru candidaţi variază de la ţară la ţară, deşi în cele mai multe cazuri este, de asemenea, 18 ani. Votul este obligatoriu în Belgia, Cipru, Grecia şi Luxemburg.
