Taberele referendumului strâng rândurile

Adoptarea de către Senat a propunerii de revizuire a Constituţiei pentru definirea familiei ca bazată pe căsătoria dintre bărbat şi femeie reprezintă intrarea în linie dreaptă a pregătirilor pentru referendum. În mod cert, termenul avansat de Liviu Dragnea, 7 octombrie, nu va putea fi respectat, mai fiind de bifat promulgarea de către preşedinte, hotărârea Guvernului de convocare şi campania electorală de 30 de zile. Însă taberele beligerante sunt deja pregătite, dar vădit dispoporţionate.

Iniţiatorii plebiscitului pe tema căsătoriei, Coaliţia pentru Familie, au motive să fie încrezători într-un deznodământ favorabil. Nu doar că ponderea pe care o au susţinătorii familiei tradiţionale în societatea civilă este mai mare, dar şi sprijinul în mediul politic este unul consistent. Chiar şi în partidele care se declară oficial neutre există grupuri importante de susţinători. „Combatanţii” în societatea civilă sunt Coaliţia pentru Familie, de o parte, şi Coaliţia Anti-Discriminare, de cealaltă. Primii au adunat laolaltă asociaţii religioase care aparţin mai tututor confesiunilor – ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, neoprotestanţi – şi care au în spate şi logistica şi mijloacele de persuasiune pe care îl reprezintă clerul fiecăreia dintre ele, putându-se spune că demersul lor este unul ecumenic lăsându-se deoparte diferenţele care îi făceau anterior să se gratuleze cu epitete precum „eretici” sau „schismatici”. Cealaltă tabără este mult mai eterogenă şi luptă pe mai multe fronturi, fiecare dintre ele fiind specializată pe combaterea unei forme anume de discriminare. Sprijinirea comunităţii LGBT este asumată deschis de către Asociaţia Accept, Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice, Centrul Filia. Altele abordează această problematică doar tangenţial: Active Watch se axează pe libertatea de exprimare şi comunicarea liberă, APADOR-CH oferă consultanţă pentru categoriile defavorizate precum deţinuţi, dependenţi de droguri, minori ş.a., Institutul pentru Politic Publice se ocupă mai ales de problemele administraţiei ş.a.m.d. CpF are ca aliat deschis în campania electorală principalul partide de guvernământ, Liviu Dragnea afirmând că plebiscitul este „o cumpănă pentru neamul românesc”. Deşi partidele de stânga din alte ţări au promovat de obicei măsuri favorabile LGBT, PSD nu ezită să susţină deschis valorile tradiţionaliste. Şi PMP susţine deschis referendumul

Eşec al USR la Senat

Singurul partid care se opune deschis iniţiativei CpF este USR care a încercat să blocheze adoptarea în plen a proiectului cerând Biroului Permanent scoaterea sa pe de ordinea de zi întrucât nu ar respecta o decizie a Curţii Constituţionale. Cererea a căzut la vot. Preşedintele Uniunii, Dan Barna, a precizat că senatorii săii vor vota împotriva iniţiativei de revizuire. „Acest referendum nu este decât un eventual recensământ pentru dezbinare, pentru că a doua zi după referendum viaţa niciunei familii, niciunei femei abuzate, niciunui copil care se culcă flămând nu va fi mai bună cu absolut nimic. Este o temă falsă”, a declarat Barna.

Neutralitate de faţadă

Ludovic Orban le-a dat dezlegare liberalilor să voteze în funcţie de propria conştiinţă la referendum, fără ca PNL să asume o poziţie oficiale. Însă voturile pe această temă din Parlament au arătat că există o majoritate în PNL favorabilă CpF, mai ales că cele mai puternice organizaţii sunt din Ardeal, unde o serie de lideri aparţin unor culte neoprotestante care s-au implicat puternic în campania pentru referendum: Gheorghe Falcă, Ilie Bolojan, Robert Sighiartău, Florica Cherecheş ş.a. Cei care susţin că referendumul contravine principiilor liberalismului clasic sunt voci izolate, precum Gabriel Andronache sau Adriana Săftoiu.

Indecişii

UDMR şi ALDE nu şi-au precizat nici ele o poziţie oficială. „Familia e un lucru şi căsătoria e cu totul şi cu totul altceva. Nu poţi să legi familia de căsătorie”, a spus Kelemen Hunor precizând însă că e o poziţie personală. Ca şi în PNL, o serie de parlamentari UDMR sunt apropiaţi de cultele maghiarilor ardeleni. Călin Popescu-Tăriceanu nu a contestat legitimitatea demersului CpF, dar nu s-a pronunţat categoric pentru o tabără sau alta. Atât Tăriceanu, cât şi Dragnea s-au pronunţat însă pentru legalizarea parteneriatului civil, lucru care a provocat nervozitate în rândurile Coaliţiei pentru Familie.