Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
REMANIERE ● Meleşcanu la Justiţie, Norica abandonată
Ca Hagi Tudose care tăia poalele scurteicii ca să "încăputeze" mânecile, premierul Călin Popescu Tăriceanu a găsit, pentru a-şi cârpi guvernul, câteva petice a căror nuanţă speră să nu-i displacă total preşedintelui Traian Băsescu. Tăriceanu a ales, astfel, să atârne tot de semnătura şefului statului, pentru a obţine un ministru al Justiţei.
Ca Hagi Tudose care tăia poalele scurteicii ca să "încăputeze" mânecile, premierul Călin Popescu Tăriceanu a găsit, pentru a-şi cârpi guvernul, câteva petice a căror nuanţă speră să nu-i displacă total preşedintelui Traian Băsescu. Tăriceanu a ales, astfel, să atârne tot de semnătura şefului statului, pentru a obţine un ministru al Justiţei.
REMANIERE ● Meleşcanu la Justiţie, Norica abandonată
Ca Hagi Tudose care tăia poalele scurteicii ca să "încăputeze" mânecile, premierul Călin Popescu Tăriceanu a găsit, pentru a-şi cârpi guvernul, câteva petice a căror nuanţă speră să nu-i displacă total preşedintelui Traian Băsescu. Tăriceanu a ales, astfel, să atârne tot de semnătura şefului statului, pentru a obţine un ministru al Justiţei.
La poarta Cotrocenilor urmează să ajungă o nouă scrisoare a premierului Călin Popescu Tăriceanu, cu o altă nominalizare pentru şefia Ministerului Justiţei: Teodor Meleşcanu, mutat de pe postul de ministru al Apărării. În acelaşi plic i se va propune şefului statului şi înlocuitorul la Apărare: senatorul Radu Stroe. Cele două propuneri vor fi transmise Preşedinţiei după ce motivaţia Curţii Constituţionale privind cazul Norica Nicolai va fi publicată în Monitorul Oficial. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a preferat să sucească şi să rotească aceleaşi nume pentru cele câteva ministere pe care le are de acoperit, decât să aleagă formula radicală de a se prezenta în Parlament cu un guvern restructurat, aşa cum propuseseră majoritatea vicepreşedinţilor PNL. Mai mult, Tăriceanu a abandonat-o şi pe preferata acestora, Norica Nicolai.
RESTRUCTURAREA, ÎN MINORITATE. În şedinţa de ieri- dimineaţă a Biroului Politic, două au fost variantele ultime pe care liberalii le-au supus la vot pentru a putea numi un ministru al Justiţiei: restructurarea, adică votul în Parlament asupra Guvernului şi nominalizarea altui ministru, adică solicitarea unui semnături de învestitură de la Traian Băsescu. Varianta radicală, adică restructurarea, a întrunit nouă voturi favorabile, printre care cele ale lui Crin Antonescu, Ludovic Orban, Dan Radu Ruşanu, vicepreşedinţi care au pledat încă de săptămâna trecută pentru acestă soluţie. A doua variantă, propusă de însuşi Tăriceanu, a avut trei adepţi în plus, astfel că a obţinut 12 voturi favorabile. În tabăra celor care nu au vrut restructurare s-a plasat şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, care le-a amintit celorlalţi membrii ai Biroului Permanent că restructurare înseamnă iar negocieri cu PSD, şi i-a avertizat că el nu se mai bagă la negocieri, drept pentru care "pacostea" discuţiilor cu PSD era cat pe aci să pice pe umerii lui Crin Antonescu. Doi membri ai Biroului, printre care şi preşedintele AVAS, Teodor Atanasiu, s-au abţinut la vot. La finalul şedinţei Tăriceanu a declarat că varianta restructurării a picat pentru că procedura ar fi durat prea mult, iar situaţia de la Ministerul Justiţiei trebuia clarificată rapid.
NICOLAI, CONSOLATÅ. Odată respinsă varianta unui nou guvern care să se prezinte în Parlament, Tăriceanu a trecut la propunerea nunui nou ministru pentru Justiţie. De la premier a venit soluţia mutării lui Meleşcanu la Ministerul Justiţiei, şi tot de la el propunerea ca Radu Stroe să ocupe locul lăsat liber la Apărare. Nici unul dintre cei doi nu s-au lovit de vreo împotrivire în Biroul Permanent. Doar Teodor Meleşcanu a avut un vot împotrivă, al lui însuşi, recunoscându-şi ulterior şi "lipsa de entuziasm" pentru ocuparea acestui post. La finalul şedinţei BP, Norica Nicolai şi-a rugat colegii să-i dea "un vot de încredere", pentru a nu se lăsa impresia că nu a mai fost susţinută ca ministru, vot pe care l-a şi obţinut în unanimitate. Tăriceanu a explicat ulterior că renunţarea la Norica este doar urmarea deciziei Curţii Constituţionale şi nu are vreun substrat politic. Nicolai declara şi ea că în bătălia cu Traian Băsescu a înţeles că "cel mai deştept cedează" şi că a cum vizează un post de consilier local la Consiliul General al Capitalei. Nicolai ameninţă însă că lupta ei "personală" cu Traian Băsescu nu s-a încheiat şi, de altfel, în opinia celor care au susţinut-o pentru portofoliul Justiţiei, precum Ludovic Orban, Norica Nicolai este a doua opţiune a PNL pentru Ministerul Apărării, în cazul în care Radu Stroe ar fi respins de preşedintele Traian Băsescu.
Ca Hagi Tudose care tăia poalele scurteicii ca să "încăputeze" mânecile, premierul Călin Popescu Tăriceanu a găsit, pentru a-şi cârpi guvernul, câteva petice a căror nuanţă speră să nu-i displacă total preşedintelui Traian Băsescu. Tăriceanu a ales, astfel, să atârne tot de semnătura şefului statului, pentru a obţine un ministru al Justiţei.
La poarta Cotrocenilor urmează să ajungă o nouă scrisoare a premierului Călin Popescu Tăriceanu, cu o altă nominalizare pentru şefia Ministerului Justiţei: Teodor Meleşcanu, mutat de pe postul de ministru al Apărării. În acelaşi plic i se va propune şefului statului şi înlocuitorul la Apărare: senatorul Radu Stroe. Cele două propuneri vor fi transmise Preşedinţiei după ce motivaţia Curţii Constituţionale privind cazul Norica Nicolai va fi publicată în Monitorul Oficial. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a preferat să sucească şi să rotească aceleaşi nume pentru cele câteva ministere pe care le are de acoperit, decât să aleagă formula radicală de a se prezenta în Parlament cu un guvern restructurat, aşa cum propuseseră majoritatea vicepreşedinţilor PNL. Mai mult, Tăriceanu a abandonat-o şi pe preferata acestora, Norica Nicolai.
RESTRUCTURAREA, ÎN MINORITATE. În şedinţa de ieri- dimineaţă a Biroului Politic, două au fost variantele ultime pe care liberalii le-au supus la vot pentru a putea numi un ministru al Justiţiei: restructurarea, adică votul în Parlament asupra Guvernului şi nominalizarea altui ministru, adică solicitarea unui semnături de învestitură de la Traian Băsescu. Varianta radicală, adică restructurarea, a întrunit nouă voturi favorabile, printre care cele ale lui Crin Antonescu, Ludovic Orban, Dan Radu Ruşanu, vicepreşedinţi care au pledat încă de săptămâna trecută pentru acestă soluţie. A doua variantă, propusă de însuşi Tăriceanu, a avut trei adepţi în plus, astfel că a obţinut 12 voturi favorabile. În tabăra celor care nu au vrut restructurare s-a plasat şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, care le-a amintit celorlalţi membrii ai Biroului Permanent că restructurare înseamnă iar negocieri cu PSD, şi i-a avertizat că el nu se mai bagă la negocieri, drept pentru care "pacostea" discuţiilor cu PSD era cat pe aci să pice pe umerii lui Crin Antonescu. Doi membri ai Biroului, printre care şi preşedintele AVAS, Teodor Atanasiu, s-au abţinut la vot. La finalul şedinţei Tăriceanu a declarat că varianta restructurării a picat pentru că procedura ar fi durat prea mult, iar situaţia de la Ministerul Justiţiei trebuia clarificată rapid.
NICOLAI, CONSOLATÅ. Odată respinsă varianta unui nou guvern care să se prezinte în Parlament, Tăriceanu a trecut la propunerea nunui nou ministru pentru Justiţie. De la premier a venit soluţia mutării lui Meleşcanu la Ministerul Justiţiei, şi tot de la el propunerea ca Radu Stroe să ocupe locul lăsat liber la Apărare. Nici unul dintre cei doi nu s-au lovit de vreo împotrivire în Biroul Permanent. Doar Teodor Meleşcanu a avut un vot împotrivă, al lui însuşi, recunoscându-şi ulterior şi "lipsa de entuziasm" pentru ocuparea acestui post. La finalul şedinţei BP, Norica Nicolai şi-a rugat colegii să-i dea "un vot de încredere", pentru a nu se lăsa impresia că nu a mai fost susţinută ca ministru, vot pe care l-a şi obţinut în unanimitate. Tăriceanu a explicat ulterior că renunţarea la Norica este doar urmarea deciziei Curţii Constituţionale şi nu are vreun substrat politic. Nicolai declara şi ea că în bătălia cu Traian Băsescu a înţeles că "cel mai deştept cedează" şi că a cum vizează un post de consilier local la Consiliul General al Capitalei. Nicolai ameninţă însă că lupta ei "personală" cu Traian Băsescu nu s-a încheiat şi, de altfel, în opinia celor care au susţinut-o pentru portofoliul Justiţiei, precum Ludovic Orban, Norica Nicolai este a doua opţiune a PNL pentru Ministerul Apărării, în cazul în care Radu Stroe ar fi respins de preşedintele Traian Băsescu.
Stroe, Băsescu şi cotizaţia la PCR
Ministrul nominalizat al Apărării, Radu Stroe nu a fost nici el un îngeraş în relaţia cu preşedintele Traian Băsescu. Foşti colegi în cadrul Institutului de Marină, Radu Stroe şi Traian Băsescu se cunosc din tinereţe. Atunci, Stroe ar fi propus excluderea lui Traian Băsescu din UTC pentru că nu şi-a plătit cotizaţia. Peste ani, Băsescu l-a catalogat ca "inapt medical", complexat de cariera de conduncător de navă a actualului preşedinte. S-au regăsit în guvern, în perioada mandatului CDR, când Traian Băsescu era ministru al Transporturilor, iar Radu Stroe secretar general, dar relaţia nu era una vizibil conflictuală. Între cei doi au răbufnit însă recent certurile, cu ocazia apariţiei pachetului de legi privind securitatea naţională, elaborate la Cotroceni. Stroe le-a criticat pe motiv că îngrădesc drepturile cetăţenilor şi a redactat un pachet concurent. Traian Băsescu i-a servit public un bileţel, o stenogramă a discuţiilor din CSAT, din care reieşea că Stroe, cel care pleda pentru drepturile şi libertaţile cetăţenilor, era de acord cu secretizarea legilor venite de la Cotroceni. Neştiind dacă şi bileţelul este sau nu secret, Stroe s-a codit vreun an până să dezvăluie în ce consta cadoul otrăvit de la Traian Băsescu.
