Totul sau nimic pentru Băsescu

Romănii sunt astăzi actorii unei premiere politice in istoria ţării: referendumul privind demiterea preşedintelui. Cele două tabere politice, mai antagonice şi radicalizate ca niciodată, par dispuse să arunce in luptă orice mijloace. Astăzi vom afla verdictul: totul sau nimic?

• Tăriceanu: "Din acest referendum vom invăţa cu toţii"

Romănii sunt astăzi actorii unei premiere politice in istoria ţării: referendumul privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. O premieră şi in cariera de om politic al lui Traian Băsescu, care, la alegerile din 2004, promitea să joace totul pe o singură carte: Constituţia. Numai că 322 de parlamentari au considerat că jocul s-a intins dincolo de coperţile ei şi l-au adus in faţa instanţei supreme: poporul.

Povestea suspendării preşedintelui Traian Băsescu a inceput la 18 ianuarie 2007. In acea zi, liderul PSD Mircea Geoană a anunţat că va declanşa procedura de suspendare din funcţie a şefului statului. La aproape o lună, la 12 februarie, PSD a depus la Parlament documentul privind suspendarea lui Traian Băsescu, semnat de 182 de senatori şi deputaţi aparţinănd PSD şi PRM. 25 de capete de acuzare cuprindea propunerea, printre acestea deturnarea sensului alegerilor din 2004, blocarea Parlamentului prin incercarea de schimbare a preşedinţilor celor două Camere, demersurile făcute pe lăngă premier pentru a-l determina să-şi dea demisia, amestecul preşedintelui in treburile Justiţiei.

COMISIE DE ANCHETĂ. Propunerea a fost prezentată Parlamentului la 28 februarie, senatorii şi deputaţii aprobănd, la propunerea PC, infiinţarea unei comisii de anchetă pentru suspendarea lui Băsescu. Preşedinte al comisiei a fost ales liderul PC Dan Voiculescu, PD refuzănd să-şi nominalizeze reprezentanţi. Activitatea comisiei s-a incheiat la 21 martie cănd a fost depus şi raportul final. Băsescu a fost acuzat de 19 fapte grave de incălcare a Constituţiei, inclusiv de fapte penale. La 5 aprilie Curtea Constituţională a dat aviz negativ solicitării privind suspendarea din funcţie. Avizul Curţii a fost insă consultativ, Parlamentul avănd ultimul cuvănt. Spre deosebire de cazul suspendării lui Ion Iliescu din 1994, cănd a dat un răspuns clar, Curtea a lăsat de data asta Parlamentul să decidă.

SUSPENDAT DE PARLAMENT. Cele două Camere ale Parlamentului s-au reunit, joi 19 aprilie, după ce motivaţia Curţii a fost publicată in Monitorul Oficial, pentru a discuta şi vota propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. Şeful statului nu a venit la şedinţă şi nici nu a trimis un punct de vedere scris. Hotărărea de suspendare din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, a fost adoptată, prin vot secret cu bile, cu 322 de voturi "pentru", 108 voturi "impotrivă", 10 voturi fiind anulate. Ca urmare, preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu a preluat interimar funcţia de preşedinte al ţării. Intre timp s-a născut o controversă. Potrivit prevederilor iniţiale ale Legii referendumului, preşedintele putea fi demis cu jumătate plus unu din numărul alegătorilor inscrişi pe listele electorale. Acelaşi număr era valabil şi in cazul prezenţei la urne pentru ca referendumul să fie declarat valid. In luna martie insă Parlamentul a aprobat modificarea legii referendumului astfel incăt preşedintele să poată fi demis cu jumătate plus unu din voturile celor care se prezintă la vot. PD a contestat insă această modificare la Curtea Constituţională. Fără succes. La 3 mai Curtea Constituţională a respins sesizarea PD, şi a decis că preşedintele suspendat Traian Băsescu poate fi demis cu jumătate plus unu din numărul celor care se prezintă la urne. Tot Curtea a stabilit ca noile prevederi ale Legii să-şi producă efectele imediat după intrarea sa in vigoare.

CINCI MINUTE DE POVESTE. Cu căteva zile inainte de votul din Parlament, Traian Băsescu afirmă, intr-un interviu acordat ziarului Cotidianul, că eventuala suspendare l-ar putea determina să demisioneze din funcţie şi să ia in calcul posibilitatea organizării alegerilor anticipate prezidenţiale simultan cu un referendum pentru vot uninominal. Cum anunţul său este interpretat drept o pisică arătată partidelor pe care le-ar fi determinat astfel să işi aruce liderii in competiţia electorală, Băsescu revine intărind ideea demisiei care ar urma să se petrească in maximum cinci minute de la votul din Parlament. "Mi se pare corect ca electoratul să judece şi să decidă cine trebuie menţinut in funcţie: preşedintele Romăniei sau - cine ştie - Parlamentul?", declară el de pe peluza Palatului. Intrebat cum poate fi demis Parlamentul, a dat-o la intors: "M-am referit la liderii politici". Cu toate acestea, la 19 aprilie, in discursul prin care anunţă că s-a răzgăndit in privinţa demisiei, dezvăluie că avea de gănd de fapt să declanşeze prin demisia sa nu doar alegeri prezidenţiale anticipate, ci şi alegeri parlamentare. "După cum ştiţi, la un moment dat am anunţat că voi demisiona. Speram că asta va antrena o competiţie electorală cinstită intre liderii partidelor şi speram să anunţe şi anticipate pentru Parlament. Din păcate, ce am văzut ieri in Parlament m-a convins că in nici un caz larga majoritate antiprezidenţială nu ar fi acceptat alegeri anticipate", şi-a justificat Băsescu răzgăndirea, invocănd intenţia liberalilor de a schimba legea electorală astfel incăt să i se interzică o nouă candidatură.

OLIGARHII. In mitingul spontan din Piaţa Universtităţii, preşedintele suspendat anunţa să spună pănă la referendum "adevărul despre această guvernare". Timp de o săptămănă aproape că nu iese la rampă, pentru ca ulterior să inceapă mitingurile a căror temă principală au fost oligarhii. Categorie in care, in ultimele zile, i-a adăugat lui Dinu Patriciu sau Dan Voiculescu şi pe Ion Iliescu, Călin Popescu Tăriceanu, Dan Ioan Popescu, Verestoy Attila sau Viorel Hrebenciuc.

CE VA FI DUPĂ. In ultima săptămănă, Traian Băsescu a conturat şi planurile sale post-referendum. Negocierea unei majorităţi care să modifice Constituţia şi să adopte votul uninominal, a lansat el mai intăi la intălnirea cu membrii GDS. "Romănia nu poate fi schimbată intr-o zi. Dar depinde ce incepem la 19: consolidarea definitivă a unui sistem oligarhic sau şansa să reconstruim Romănia. Urmează alegerile pentru Parlamentul European şi aici romănii pot avea o opţiune. Va fi o misiune majoră să ştim pe cine să trimitem să ne reprezinte in PE. Vor fi apoi alegeri locale şi alegeri legislative", a sugerat Băsescu votarea partidelor aflate in tabăra sa. Pănă atunci, majoritatea cu care să negocieze in actualul Parlament ar proveni şi din partidele care l-au suspendat, pentru că, a explicat Băsescu, doar 30-40 de parlamentari au fost autorii de drept, restul ar fi votat de teamă că nu vor mai fi incluşi pe listele parlamentare. Astfel, cu două zile in urmă, el a publicat pe site-ul său de campanie cele 11 priorităţi pentru care va cere suportul Parlamentului: reforma sistemului politic, extinderea reformei in educaţie, sănătate şi justiţie, sistemul de pensii, dezvoltarea economiei şi mediului de afaceri, creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor UE, mediul inconjurător, politica energetică, politica externă şi securitatea naţională. Dacă electoratul il va reconfirma la referendum, a spus Traian Băsescu joi la postul public de radio, atunci cei 322 de parlamentari care au votat suspendarea ar trebui să-şi prezinte fie demisia din funcţie, fie scuze poporului romăn, după care să işi asume priorităţile de mai sus.