Tradiţia „pierzătoare” a partidelor mici din România

Mişcarea România Împreună a lui Dacian Cioloş, partidul lui Onţanu, Ader la Democraţie, Educaţie şi Reconstrucţie (ADER), Victor Ponta şi formaţiunea sa Pro România, generalul Oprea cu UNPR-ul reorganizat sau viitorul partid al lui Marian Vanghelie intră la categoria partide mici, dar ar putea să figureze în viitor pe buletinele de vot. În schimb, în umbră aşteaptă şi partide sau platforme civice care există doar „în acte” şi au vise politice care par utopice, din anii 1990 până azi.

Există o inflaţie de mici partide în România. O formaţiune s-a născut în stradă în timpul protestelor (Alianţa Strada), alta e organizată în jurul militarilor în rezervă (Partidul Naţional Pentru Patrie), iar românii din diaspora n-au pregetat să-şi încropească un partid (Partidul Românilor de Pretutindeni). În fapt, organizarea în cadrul unui partid fără o viziune politică convingătoare este o practică veche în viaţa politică post-decembristă, care ne aduce aminte de demersurile Partidului Ecologist Român. Deşi înfiinţat încă din ianuarie 1990, Partidul Ecologist nu pare să fi convins prea mulţi votanţi nici până azi că strategia politică cea mai bună este să plantezi copaci. Partidul a participat, totuşi, la alegerile locale şi naţionale din 2016, unde a obţinut 1,09 şi 0,86% din voturi, adică 4 primari, 7 consilieri judeţeni şi 318 consilieri locali. Potrivit estimărilor, la alegerile europarlamentare din 2019, partidul nu va sări pragul electoral. Deşi credem că doar în partidele mari există dizidenţi şi rebeli, printre ecologişti s-au găsit şi sceptici. Astfel, în noiembrie 2005, s-a lansat Partidul Verde, ca o alternativă la PER. În urma alegerilor locale din 2016, Partidul Verde a obţinut un mandat de primar (Iosif Josan - Vinţu de Jos, Alba) şi 52 de consilieri locali în 33 de localităţi din 17 judeţe. Fost membru al Verzilor este şi deputatul Remus Cernea, care a părăsit partidul în 2013 din cauza diferenţelor de opinie cu privire la strategia cu care formaţiunea trebuia să abordeze alegerile europarlamentare. Pe de altă parte, nimic nu-i opreşte pe tineri să se lupte cu partidele parlamentare, deşi e posibil să fie o luptă cu morile de vânt. De exemplu, Platforma Actiunea Civica a Tinerilor - PACT încearcă să se strecoare pe scena politică. Totuşi, afilierea membrilor în rândul protestatarilor din Piaţa Victoriei ar putea să facă visul politic să pălească. Motivul? Alegătorii ar putea să nu facă diferenţa între membrii PACT şi membri actualei opoziţii care ies la rândul lor, entuziaşti, în stradă. Partidul PACT este fondat de Sebastian Burduja, cel care în 2009 a înfiinţat Liga Studenţilor Români din Străinătate, fiul bancherului Marinel Burduja, fost vicepreşedinte Bancorex. „Remarcând că actuala clasă politică nu îşi urmăreşte decât propriile interese (…) Ştiind că partenerii noştri strategici din structurile europene şi euroatlantice au nevoie de un aliat puternic şi de încredere într-o regiune de importantă majoră, ne unim forţele în PACT pe baza a patru principii esenţiale, Profesionalism, Acţiune, Comuntiate şi Transparenţă”, se arată în textul de lansare.

O formaţiune politică bizară este Partidul Noua Revoluţie, inspirat de Mişcarea 5 Stele din Italia, singurul partid exclusiv online din România. Are 7.700 de oameni care urmăresc pagina de Facebook, se declară partid de centru, fără afiliere europeană, cu ideologie necunoscută.

Unde sunt partidele de stânga?

Demos (Democraţie şi Solidaritate) a fost lansat în 2016, ca o alternativă la PSD. Este o platformă civică de centru-stânga, cu afiliere la Stânga Progresivă Europeană. „Procedurile de înregistrare a Partidului Democraţiei Şi Solidarităţii - Demos sunt în curs de derulare. Dar avem activitate, organizăm deocamdată dezbateri despre teme pregnante în societate, muncă, dialog social, sărăcie, inegalităţile sociale. Am pus la cale petiţii, de pildă pentru venitul minim garantat, care a fost în sfârşit votat în Parlament. Ne ocupăm de diaspora, vrem să documentăm viaţa românilor din străinătate, de pildă acum lucrăm în Austria, cu români care lucrează în zona de asistenţă şi îngrijire la domiciu. Am emis documente, manifeste, propuneri, o să ne prezentăm curând şi viziunea anticorupţie”, a declarat Claudiu Crăciun, membru DEMOS şi lector universitar la SNSPA pentru Jurnalul. Întrebat cum îşi propune Demos să fie vizibil în lupta cu partidele-mamut din România, Claudiu Crăciun mărturiseşte că „membrii Demos nu-şi doresc să ajungă mâine la putere, ci să fie vizibili în timp”.

Macovei la crepuscul

Cea mai mare dezamăgire în liga partidelor mici care-şi propuneau să ia “hăţurile” politicii în România a fost formaţiunea antisistem M10, pe care fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, a înfiinţat-o după alegerile prezidenţiale din 2014. M10 a picat rapid în declin. Un partid spectral şi mic încă de la înfiinţare, M10 a capitulat politic în 2016, la alegerile locale, când gruparea „reformist, pro-occidental şi îndrăgostit de libertate” a obţinut un singur primar în toată ţara, într-o comună din judeţul Caraş-Severin.

„Dacă PSD nu are candidat la prezidenţiale, avem noi un candidat pe care îl iubesc PSD-iştii (…) Pro România este de centru-stânga, duce mai departe politici pe care le-am avut în anii trecuţi. Dacă se va pune problema unei alianţe politice, eu cred că cea mai naturală tot cu PSD ”

Victor Ponta