Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Estul Ucrainei a fost marcat, luni, de noi confruntări sângeroase, care întăresc temerile privind un război civil în toată regula, în timp ce occidentalii încearcă să relanseze dialogul cu Rusia, care, la rândul ei, afirmă că se îngrijorează pentru “pacea” în Europa. Confruntările s-au produs în special în bastionul prorus Slaviansk, soldându-se cu moartea a cel puţin patru persoane şi rănirea altor 30 în rândul forţelor de ordine ucrainene, care afirmă că rebelii se folosesc de populaţie drept un scut uman. Duminică seară, purtătorul de cuvânt al rebelilor a afirmat că insurgenţii au primit întăriri din Crimeea şi din Cecenia (Rusia), fără a putea preciza numărul acestora. Moscova aşteaptă răspunsuri de la Occident
Rusia, pe care Occidentul şi Kiev-ul o acuză de mai multe luni că teleghidează tulburările din estul şi sudul Ucrainei, a afirmat luni că actuala criză ar putea ameninţa stabilitatea şi pacea în Europa, în lipsa unui răspuns adecvat din partea comunităţii internaţionale. Ministerul rus de Externe afirmă că în Ucraina acţionează forţe extremiste, ultranaţionaliste şi neonaziste. Pentru preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, la adresa Ucrainei a fost lansat un război. După părerea lui, “obiectivul insurgenţilor proruşi este de a înlătura Guvernul de la Kiev, putându-se produce “provocări şi incidente” pe întreg teritoriul ţării. Europenii s-au mobilizat în week-end pentru a promova o nouă ofensivă diplomatică, reaminteşte France Presse. Preşedintele OSCE, Didier Burkhalter, este aşteptat miercuri la Moscova pentru a discuta despre dosarul ucrainean cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Cei doi urmează să discute despre “instituirea unei mese rotunde sub patronajul OSCE, care să faciliteze un dialog naţional înaintea alegerilor prezidenţiale anticipate prevăzute pentru 25 mai în Ucraina, a declarat un purtător de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel. Duminică, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a plecat în favoarea unei a doua conferinţe la Geneva, în ciuda lipsei unor rezultate concrete ca urmare a primei, organizate la jumătatea lui aprilie.
Uniţi pentru menţinerea alegerilor
Luni, preşedintele francez Francois Hollande, a declarat că “nimic nu trebuie să împiedice alegerile prezidenţiale prevăzute pentru 25 mai în Ucraina”, şi a căror organizare în contextul actual de violenţă este calificată drept “absurdă” de Rusia. “Dacă alegerile de la 25 mai nu au loc – aceste alegeri prezidenţiale, care sunt ieşirea normală dintr-o criză - vom trece la stadiul al treilea al sancţiunilor la adresa Moscovei”, a avertizat şeful diplomaţiei franceze, Laurent Fabius. Acelaşi lucru şi de partea americană. Preşedintele Barack Obama a avertizat Moscova, la conferinţa de presă comună cu cancelarul german Angela Merkel, cu noi sancţiuni, dacă alegerile din Ucraina de la 25 mai vor fi perturbate. “25 mai nu e aşa departe. Dacă nu este posibil să se stabilizeze situaţia, sancţiunile vor fi inevitabile”, a avertizat, la rândul ei, cancelarul german.
Dubii la Bucureşti
În timp ce Occidentul este preocupat de menţinerea alegerilor prezidenţiale din Ucraina la 25 mai, la Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu emite dubii în privinţa acestora. În conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni duminică după-amiază, preşedintele a afirmat că “legitimitatea alegerilor din 25 mai este pusă sub semnul întrebării”. “Cred că s-a ajuns la un punct la care legitimitatea alegerilor din 25 mai pentru funcţia de preşedinte al Ucrainei este pusă sub semnul întrebării”, a spus Băsescu.
Preşedintele a constatat şi “ineficienţa” dialogurilor dintre Moscova şi Washington. “Nu criticăm, dar constatăm un dialog ineficient între Moscova şi Washington. În fiecare zi aflăm despre convorbiri telefonice ale înalţilor demnitari din ambele ţări, în care fiecare cere celuilalt să pună sub control una din părţi. România nu poate să nu observe acest lucru, că tipul de dialog între Washington şi Moscova este unul care nu va duce nicăieri; ba dimpotrivă, va netezi drumul spre un război civil”, a afirmat Traian Băsescu.
Băsescu vrea că Moscova şi Washingtonul “să-şi asume în cel mai scurt timp declanşarea dialogului între puterea de la Kiev şi separatişti”. “Dacă între cele două părţi nu începe urgent un dialog, riscul unui război civil este major. Iar România, ca vecin al Ucrainei, este extrem de interesată ca acest lucru să nu se întâmple. (...) Credem că lucrul esenţial în momentul de faţă este evitarea unui război civil generalizat pe teritoriul Ucrainei”, a spus Băsescu.
Cine are dreptate? Le Monde: Merkel şi Obama
Într-un comentariu pe tema Ucrainei, cotidianul francez Le Monde scrie că, “dacă Putin vrea să-şi demonstreze bunăvoinţa - americanii şi ruşii au discutat din nou în acest sfârşit de săptămână - el are acum o bună ocazie să o facă. Chiar şi în acest climat de violenţă politică şi de divizare între estul şi vestul ţării, o primă măsură de stabilizare ar fi să se permită desfăşurarea scrutinului prezidenţial din 25 mai, din Ucraina. Acest scrutin a fost decis de Parlamentul ucrainean, în unanimitate, fiind menit să confere mai multă legitimitate puterii de la Kiev. Scrutinul ar atesta voinţa Moscovei de a aplana şi respecta suveranitatea vecinului său ucrainean. El ar permite, de asemenea, un dialog între puterea relegitimată şi rebeliunea din Est, adică o amorsare a amenajărilor constituţionale.
Însă Kremlinul califică drept 'absurdă' desfăşurarea alegerilor în contextul haosului actual”. Potrivit Le Monde, “argumentul ar putea fi luat mai în serios dacă Rusia nu ar apăra, în acelaşi timp, principiul unor alegeri prezidenţiale în iunie... în Siria”. Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, şi preşedintele american, Barack Obama, agită ameninţarea sancţiunilor, în cazul în care scrutinul nu se va putea ţine. Cei doi au făcut din data de 25 mai un test pentru bunăvoinţa Moscovei. Potrivit Le Monde, cei doi nu greşesc.
