Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) pregăteşte un proiect prin care reorganizarea teritorial-administrativă a României să se realizeze pe baza unor regiuni de câte patru judeţe, şi nu de şase, aşa cum îşi doreşte USL. Astfel, UDMR propune înfiinţarea unor regiuni administrative alcătuite din judeţe cu situaţii economice similare şi mai mici ca dimensiuni decât regiunile de dezvoltare existente în prezent.
Varianta propusă de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borbely Csaba, şi agreată de secretarul general al UDMR, Kovacs Peter, este ca judeţul Bistriţa Năsăud să formeze o regiune comună cu judeţele care alcătuiesc Ţinutul Secuiesc ( Mureş, Harghita şi Covasna). "Hotarele să nu fie trasate la Bucureşti. Regiunile administrative vor cuprinde judeţele ale căror condiţii economice, tradiţii culturale şi istorice sunt în corelaţie", a subliniat pentru portalul maszol.ro, citat de hirado.hu, Kovács Peter. El propune înfiinţarea unei regiuni alcătuite din judeţele Bihor, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş, "la fel ca şi gruparea într-o singură regiune a judeţelor Harghita, Covasna, Mureş şi Bistriţa-Năsăud".
Ce spun romanii, ce vor maghiarii
„Varianta de compromis pentru elita politica românească” nu este agreată pe deplin de liderii UDMR Covasna, care militează pentru o regiune formată doar din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. "Când spunem c` dorim o regiune cu o majoritate maghiară, politicienii români spun că aceasta este o chestiune etnică. Tot o chestiune etnică este şi atunci când la reorganizarea administrativ-teritorială a României se doreşte să se înfiinţeze unităţi administrative cu majoritate română", a subliniat primarului municipiului Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad.
Trei variante
Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc, Izsak Balazs, a prezentat trei variante de reorganizare teritorială, care ar fi acceptate de minoritatea maghiară din România. „Reorganizarea teritorială a României ridică tot mai multe semne de întrebare în privinţa viitorului Ţinutului Secuiesc. Punctul de pornire nu ar trebui să fie ce vor Guvernul sau liderii partidelor politice, ci voinţa fiecărei comunităţi în parte. Locuitorii Ţinutului Secuiesc trebuie să decidă ce îşi doresc. Politicienii vor încerca să ne convingă că asta este realitate. Ei uită sau încearcă să uite că România are obligaţii faţă de drepturile comunităţilor, iar unul dintre drepturile fundamentale protejate de Organizaţiile pentru drepturile minorităţilor este interzicerea modificării raportului etnic”, a declarat Izsak Balazs, potrivit unui comunicat al Consiliului Na]ional Secuiesc.
Idealul pentru maghiari
Varianta ideală agreată de toţi liderii politici maghiari este regiunea Ţinutul Secuiesc formată din judeţele Covasna, Harghita şi zonele cu populaţie majoritar maghiară din judeţul Mureş, unde ar rezulta un procent al etnicilor maghiari de 73,5%. Varianta a doua ar fi includerea în întregime a judeţului Mureş, ceea ce ar duce procentul de etnici maghiari la 57%. Varianta propusă de UDMR şi acceptată până la urmă şi de CNS, respectiv cea cu alipirea judeţului Bistriţa Năsăud la cele trei judeţe menţionate, ar duce la un procent al maghiarilor în regiune de 46%. USL propune formarea unei regiuni Centru care urmează să cuprindă judeţele Covasna, Harghita, Mureş, Braşov, Sibiu şi Alba, unde procentul etnicilor maghiari ar urma să ajungă la 29%.
