Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parlamentul European a adoptat ieri un proiect de rezoluție conform căruia guvernele statelor membre ale Uniunii Europene, care se implică în afaceri judiciare sau nu combat eficient fraudele şi actele de corupţie, riscă suspendarea fondurilor comunitare.
Rolul decisiv în aplicarea acestei măsuri revine Comisiei Europene, asistată de un grup de experţi independenţi. Proiectul de rezoluție prevede că membrii Comisiei vor avea sarcina “de a depista «deficienţe generalizate în privinţa statului de drept» şi va decide măsuri care ar putea include suspendarea plăţilor efectuate prin bugetul UE sau reducerea prefinanţării".
De asemenea, Comisia Europeană este cea care va putea stabili că normele statului de drept sunt expuse riscurilor dacă apar probleme în funcţionarea sistemului de implementare a bugetului UE, în funcţionarea sistemului autorităţilor de control financiar, în investigarea fraudelor, a actelor de corupţie, în evaluările efectuate de instanţe judiciare, în combaterea evaziunii fiscale sau în cooperarea autorităţilor naţionale cu Oficiul UE pentru combaterea Fraudelor sau, eventual, cu Parchetul General European.
Comisia poate decide cu privire la una sau mai multe măsuri, incluzând suspendarea angajamentelor, întreruperea termenelor de plată, reducerea prefinanţării şi suspendarea plăţilor.
Fondurile vor putea fi deblocate numai dacă statul membru sancţionat va remedia problemele identificate de Comisia Europeană, decizia aparținând Parlamentului European şi Consiliului UE.
Proiectul de rezoluţie "Protejarea bugetului UE în cazul constatării deficienţelor generalizate în materie de stat de drept în statele membre" este parte a Planului bugetar multianual 2021-2027. va fi implementat doar dacă va fi aprobat, după negocieri, de Parlamentul European şi de Consiliul European.
Proiectul a fost aprobat cu 397 de voturi pentru, 158 împotrivă şi 69 de abţineri. Mai mulți europarlamentari români din grupul socialiștilor și democraților (S&D), printre care Andi Cristea, Doru Frunzulică, Dan Nica, Ioan-Mircea Paşcu, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Ciprian Tănăsescu, Claudia Ţapardel şi Gabriela Zoană. au votat împotrivă. De asemenea, Norica Nicolai (ALDE) s-a opus proiectului. De asemenea, cei mai mulţi europarlamentari unguri din grupul PPE au respins propunerea.
În schimb, au votat “pentru” Monica Macovei (ECR), cea mai mare parte a grupurilor PPE, între care românii Daniel Buda, Marian-Jean Marinescu, Siegfried Mureşan, Cristian Preda şi Theodor Stolojan, dar și Damian Drăghici (S&D).
O altă rezoluție adoptată ieri de Parlamentul European prevede intensificarea acțiunilor UE pentru promovarea democraţiei, a normelor statului de drept şi a drepturilor fundamentale în spaţiul comunitar, inclusiv prin susţinerea organizaţiilor societăţii civile.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a somat anul trecut ţările central şi est-europene să respecte normele statului de drept şi sistemul de distribuire a imigranţilor extracomunitari, susținând că Uniunea Europeană "nu este supermarket".
