Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În fiecare an, aproximativ 60.000 de români fac accident vascular cerebral (AVC), iar peste 8.000 dintre aceştia îşi pierd viaţa din această cauză. Medicii avertizează că incidenţa acestei afecţiuni a crescut „îngrijorător” în rândul persoanelor tinere, cu vârste de peste 20 de ani. România are, în prezent, 43 de centre în care se poate interveni în primele ore de la apariţia semnelor de AVC, însă numărul celor salvaţi este încă foarte mic comparativ cu acela al deceselor. Aproximativ 1.800 de pacienţi au beneficiat de tromboliză, tratamentul salvator, în perioada 2015 – 2018.
România are cea mai mare mortalitate cauzată de accidentele vasculare cerebrale (AVC) din Europa, iar un studiu citat de Societatea Naţională de Radiologie Intervenţională din România (SNRIR) relevă că incidenţa acestei afecţiuni este în creştere. „În România, AVC-ul este prima cauză de invaliditate şi a doua cauză de mortalitate în rândul populaţiei, iar un studiu recent care analizează evoluţia bolii la noi în ţară semnalează că unu din şase români va face un AVC”, potrivit SNRIR.
Studiile efectuate la nivel european de către SAFE (Stroke Alliance for Europe) arată că până în 2035 numărul europenilor afectaţi de AVC va creşte cu 34%, numărul celor care vor muri din cauza bolii va creşte cu 45%, iar al celor care vor trăi cu AVC ca boală cronică va creşte cu 25%.
„Sunt, anual, aproximativ 60.000 de cazuri de AVC, 20% dintre acestea apar pe fond de fibrilație atrială. De altfel, pacienții cu fibrilație atrială au un risc de cinci ori mai mare de a dezvolta AVC dacă nu este diagnosticat și tratat la timp, iar anual, 8.200 de români mor în urma unui AVC. Prevenirea factorilor de risc vascular poate reduce cu 80% producerea unui AVC. Există tratamente de prevenție a AVC pe fond de fibrilație atrială, mai ales cu noile generații de anticoagulante, care nu mai necesită monitorizare permanentă. Prin această prevenție reducem riscul de AVC la trei sferturi dintre pacienții diagnosticați şi tratați”, spune şi prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, președintele Societății de Neurologie din România (SNR).
De asemenea, este important de menționat că pacientul care face AVC pe fond de fibrilație atrială ramâne cu deficite neurologice importante și care dau dizabilitate pe termen lung (invaliditate motorie și cognitivă, depresie etc.), inclusiv familiile acestor pacienți fiind afectate.
43 de centre, din 2019
În ultimii ani, s-au făcut progrese în ceea ce priveşte intervenţia în caz de AVC, având în vedere că s-au deschis centre de tromboliză în toată ţara. Totuşi, România are cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa, transmit medicii. „În perioada 2015 - 2018, aproximativ 1.830 pacienţi au beneficiat de tratament, suma cheltuită fiind de 12.767.000 lei. Anul acesta, Ministerul Sănătăţii a extins programul (...) de la 10 la 43 de spitale, distribuite pe teritoriul a 36 de judeţe şi în municipiul Bucureşti. Se aşteaptă ca, în următorii doi ani, aproximativ 6.000 de pacienţi cu AVC să beneficieze de acest tip de terapie, ceea ce va duce la o scădere semnificativă a consecinţelor extrem de severe ale acestei afecţiuni”, precizează reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.
Cauzele accidentului vascular cerebral sunt multiple: hipertensiunea arterială (HTA), fibrilație atrială (FA), diabetul zaharat, dislipidemiile, obezitatea, vârsta, sindromul de apnee în somn etc.
Cum recunoaştem semnele AVC
Potrivit specialiştilor, în majoritatea cazurilor de accident vascular ischemic (85%), simptomele sunt uşor de recunoscut şi, implicit, pacientul poate fi dus în timp util la spital, folosind metoda FAST: „face” – se strâmbă fața, „arm” – nu se mai mișcă mâna, „speech” – pacientul nu mai vorbește bine sau deloc, „time” – timpul trebuie să fie cât mai mic până la rezolvarea situației. Iar în accidentele vasculare hemoragice, pacienții au o durere mare de cap, durere în spatele ochiului, rigiditatea cefei, nu pot pune bărbia în piept sau, pur și simplu, cad din picioare, având o comă superficială sau profundă, fără să mai treacă și prin etapele intermediare.
