x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Social Aberaţie: legile au trecut de partea hoților de lemne

Aberaţie: legile au trecut de partea hoților de lemne

de Diana Scarlat    |    10 Oct 2019   •   10:20
Aberaţie: legile au trecut de partea hoților de lemne
Sursa foto: Czegl

În România se poate vedea cum pădurea „se evaporă”, în timp ce unora dintre cei care au legătură cu tăierea copacilor le crește nivelul de trai. Cei care locuiesc în zone cu păduri știu deja, de mulți ani, cum se procedează, astfel încât furtul de lemne să nu fie observat cu ajutorul instrumentelor prevăzute de lege. Știu și polițiștii, dar nu mai au la îndemână prea multe modalități de a-i opri pe cei care și-au făcut o activitate permanentă din furtul pădurilor, de când lobby-ul făcut de proprietarii de păduri în Parlamentul României a reușit să îmblânzească legislația. Iar despre sistemul electronic de monitorizare nici măcar nu se mai vorbește, din 2017.

Toți cei care au legătură, într-un fel sau altul, cu pădurea, știu că în România există trei metode deja „tradiționale” de furt de lemne, ca mod de operare. „Romsilva declară că taie o anumită cantitate de lemn și, de fapt, taie de patru-cinci ori mai mult, pentru că nu are cine să verifice după ei. Apoi, actele se întocmesc în fals, la fața locului, astfel încât se încarcă în mașini cantități mult mai mari decât cele din documente, dar sunt și cubate și inscripționate voit eronat, astfel încât orice control din trafic va constata conformitatea, deși este falsă. Cei care controlează mașinile încărcate cu lemne nu stau să le măsoare din nou, ci doar constată că ce scrie pe ele corespunde cu ce scrie în acte și le dau drumul să plece. Al treilea factor este grupul infracțional organizat, care face imposibilă prinderea hoților de lemne, pentru că atunci când se pregătesc descinderi, hoții sunt avertizați de oameni din interiorul sistemului și reușesc să se pună la adăpost. Întotdeauna, cel vizat este sunat și avertizat de un polițist, ascunde repede tot ce ar putea să-l incrimineze și scapă”, explică o sursă din Poliție.

Cei care se luptă cu furtul de material lemnos mai spun că cele mai expuse riscurilor sunt ocoalele silvice private, nu neapărat pentru că vor proprietarii să taie ilegal, ci pentru că în pădurile private nu verifică proprietarul ce au făcut cei care pot tăia lemne. Rețelele de acest fel sunt constituite din profesioniști care pot falsifica împreună datele unui transport, astfel încât să coincidă cubajul cu documentele și polițiștii să nu mai aibă cum să verifice încărcătura.

Statul nu poate fi dat în judecată

Unele ONG-uri care luptă pentru protecția mediului au lansat, recent, ideea de a da statul român în judecată, pentru tăierea pădurilor. Este o falsă problemă, pentru că statul are instituții care luptă cu fenomenul furtului din păduri, iar acțiunile acestor instituții pot fi dovedite. Problema reală este cea a corupției, care, de această dată nu este la nivel politic sau la nivel de sistem de apărare, ci la nivel individual. Cât timp tot statul, prin instituțiile sale, luptă și pentru identificarea celor care falsifică datele tehnice pentru a nu se putea observa furtul de lemne, dar și pentru a-i putea prinde pe cei care le dau informații hoților, nu se poate justifica o astfel de acțiune în instanță împotriva statului. O altă problemă gravă este cea a pericolului la care se expun pădurarii și polițiștii care încearcă să-i oprească pe hoți. În toată țara se înregistrează cazuri de atacuri ale hoților de lemne asupra celor care îi prind în flagrant, iar în ultimii ani au fost omorâți mai mulți pădurari și polițiști care au încercat să-i oprească pe hoți.

Infractorii nu se mai tem de nimic

Chiar luna trecută a fost ucis un pădurar, de hoții de lemne. Sindicatele lucrătorilor din Silvicultură au tras un semnal de alarmă, arătând că cinci pădurari au fost uciși în ultimii ani de hoții de material lemnos, iar numărul amenințărilor cu moartea se ridică la câteva mii pe an. „Hoții erau descurajați atunci când legea permitea confiscarea utilajelor de transport, dacă erau prinși cu material lemnos neconform. S-a modificat legislația, în 2017, astfel încât să li se lase hoților mână liberă. Nu se mai tem că li se confiscă utilajele – ceea ce îi durea cel mai tare, pentru că au fost camioane, barje, garnituri de tren care urmau să fie confiscate – iar HG 1004 a rămas doar amintire. Până acum, ar fi trebuit să se înregistreze în sistem electronic fiecare copac, astfel încât hoții să nu mai poată să aplice metodele deja cunoscute. Nu ar putea funcționa aceste rețele de furt de material lemnos dacă ar fi funcționat acel sistem de monitorizare”, mai spune sursa.

 

Silvicultorii au cerut chiar modificarea legislației, astfel încât să poată folosi arme de foc, pentru a se putea apăra, dacă sunt atacați. În acest moment, cei care vor să-i oprească pe hoți sunt lipsiți de apărare.

 

Tragediile din pădurile României

În luna septembrie au avut loc două evenimentele tragice, în urma cărora un pădurar, Gorcioia Răducu, angajat al Ocolului Silvic Pașcani, Direcția Silvică Iași, și-a pierdut viața în timpul serviciului. A fost ucis cu bestialitate de un grup de infractori pe care i-a prins la furat de lemn. Alt silvicultor, maistrul de vânătoare Bostan Mihai, din cadrul Ocolului Silvic Borca, Direcția Silvică Neamț, a fost bătut de un grup de infractori care i-au sustras și arma de serviciu, amenințându-l cu moartea. În ultimii ani alți patru pădurari au fost omorâți: Oul Ieronim, de la Bistrița-Năsăud, Boboc Dănel, din Gorj, Chiriță Victor, din Dolj, și Dogaru Gheorghe, din Brașov. „Peste 650 de pădurari, tehnicieni și ingineri silvici au fost atacați de infractorii surprinși în timp ce tăiau ilegal sau sustrăgeau material lemnos, suferind agresiuni și vătămări corporale grave, amenințări cu moartea, precum și distrugerea unor bunuri (mașini, locuințe, anexe gospodărești, sedii administrative, etc.). La toate acestea au contribuit în mare măsură și retrocedările cu sau fără drept de păduri, îndepărtarea personalului silvic și lăsarea fără pază a cca 10 % din suprafața împădurită a țării, precum și sumedenia de reglementări legislative apărută după anii 1990 care a avut oricare alt scop în afară de asigurarea integrității fondului forestier național, apărarea interesului național și protejarea silvicultorilor care, iată, plătesc chiar cu prețul vieții apărarea acestor păduri”, informează confederația sindicală Silva.

×