Acatiste pe bani? Arhiepiscopia: „E greşeala credinciosului”

Întreţinerea unui apartament cu două camere costă la Piteşti circa 80 de lei pe o lună, pentru două persoane. Atât costă şi un pomelnic la Mânăstirea Sfânta Treime din Trivale. După ce iau hârtia, călugării trec data pe ea, cu roşu, suma dată şi perioada până la care trebuie citită. Efortul unui preot de a rosti un nume timp de 40 de zile costă 52 de lei. Tariful este fix şi spus de cei de la magazinul din curtea lăcaşului de cult. Cu sticla de vin care întregeşte obiceiul, dar şi lumânările, tariful ajunge la 78 de lei.

Ca să fie cu sufletul împăcat, credincioşii dau pomelnice pentru cei dragi pe care nu îi mai au lângă ei. Pe o hârtie albă, fiecare trece numele celui pe care îl plânge, iar ca să fie aşezat în loc luminat, tradiţia creştină spune că e bine să fie pomenit timp de 40 de zile. Nu doar la o biserică, ci şi la o mânăstire. Sfânta Treime din Piteşti sau Schitul din Trivale, aşa cum îl cunosc localnicii, este un monument istoric îngrijit de călugări. Vinerea, la Maslu, dar şi duminica, micul lăcaş se umple de oameni veniţi din tot judeţul, iar cei care nu mai prind un loc rămân afară.

Aşezată pe un deal în Pădurea Trivale, mânăstirea pare a fi un loc numai bun să îţi încarci sufletul şi să te rogi pentru cei dragi. În interiorul curţii este şi un magazin de unde credincioşii cumpără lumânări, brăţări, icoane sau cărţi de rugăciuni şi unde se lasă acatiste şi pomelnice de mulţi oameni atunci când nu găsesc un preot în lăcaşul de cult. Îmbrăcat în straie negre, un novice în ale călugăriei îi îndrumă pe cei care îi cer sfatul, şi aşa am aflat că pomelnicul nu se dă oricum, ci contracost. Ştim cu toţii că românul lasă mereu un ban în acatist, dar aici vorbim despre un tarif fix: 52 de lei, ne anunţă bărbatul. Atât costă ca numele unui mort să fie pomenit timp de cinci săptămâni. Şi, ca să nu ne greşească cineva, ia hârtia, scrie pe ea data la care a fost lăsată, dar şi suma. În plus, ne anunţă acelaşi personaj, este nevoie de plata unei sticle de vin şi a mai multor lumânări. „Bine, să nu credeţi că le luaţi acasă. Nimic nu se ia acasă, ci rămâne aici la biserică pentru pomenire. Asta înseamnă 78 de lei în total“, spune călugărul zâmbind uşor. Dacă nu ai toată suma, nu se face tot obiceiul. Cu 100 de lei în mână daţi de client, bărbatul întreabă,  ca un adevărat afacerist, dacă omul  mai vrea lumânări sau altceva şi află dezamăgit că trebuie să dea restul.

Varianta hoţului deghizat în călugăr

Am anunţat şi reprezentanţii Arhiepiscopiei de ceea ce se întâmplă şi au spus că nu ştiu să fie un călugăr la magazinul bisericii, ci o femeie. Dar vor face totuşi verificări. Poate cineva a intrat pe poartă şi s-a apucat să vândă lumânări şi tămâie şi apoi a fugit cu banii. Preoţii spun că, atâta timp cât suma nu a fost cerută de unul de-al lor, este greşeala credinciosului.