Augustin Lazăr, război pe viață și pe moarte cu ministrul Tudorel Toder

Procurorul general, Augustin Lazăr, a susținut, ieri, o declarație de presă în care l-a acuzat pe ministrul justiției, Tudorel Toader, de manipulare atunci când a afirmat că a aflat abia la sfârșitul săptămâni trecute că Parchetul a încheiat cu SRI un protocol în anul 2016. Reacția lui Lazăr vine la scurt timp după ce ministrul a anunșat că a declanșat procedura de evaluare a activității sale, încercând, astfel, să inducă ideea că o eventuală revocare a sa din funcție va fi solicitată din cauza acestui protocol.

Augustin Lazăr a prezentat, ieri, o serie de documente reprezentând corespondența purtată între Ministerul Public și Ministerul Justiției, pe de o parte, și CSM, pe de altă parte, cu privire la protocoalele secrete încheiate de PÎCCJ cu SRI, în 2009, respectiv 2016. Asta, după ce, săptămâna trecută, Darius Vîlcov a publicat pe o rețea de socializare un protocol încheiat între SRI și Parchet chiar în zilele de dinaintea alegerilor parlametare din 2016. Tudorel Toader a publicat, la rândul său, pe pagina de Facebook, o postare în care arată că “În urmă cu câteva luni apreciam disponibilitatea procurorului general al PÎCCJ pentru desecretizarea Protocolului din 2009. Zilele acestea aflăm că în realitate a fost <> un protocol <> încă din 2016. Aceasta deoarece, potrivit art. 27 al Protocolului din decembrie 2016, <>. Folosirea sintagmei <> arată și faptul că semnatarii respectivelor Protocoale au înțeles să le confere acestora valențe normative”.

Procurorul general se apără, atacând furibund

Acesta a fost și momentul în care Tudorel Tader a anunțat declanșarea procedurii de evaluare a activității procurorului general Augustin Lazăr. Ulteror, ministrul justiției a revenit și a arătat că, încă din 16 martie 2018, a solicitat public desecretizarea protocolului încheiat de Parchet cu SRI, în anul 2009, iar în 19 martie a cerut în scris declanșarea procedurii de desecretizare. “În 20 martie 2018, la MJ am primit o copie a Protocolului din 2009, mai puțin ultimele două pagini, astfel încât nu se știa cine au fost semnatarii. Ulterior am primit și ultimele două pagini, cu mențiunea faptului că din eroare au ajuns tot la CSM”, arată ministrul justiției.

Augustin Lazăr consideră că aceste ieșiri ale lui Tudorel Toader reprezintă o manipulare, având în vedere faptul că, încă din martie 2018, a purtat o corespondență scrisă atât cu Ministerul Justiției, cât și cu CSM, în care au fost descriși pașii de identificare a protocoalelor secrete, precum și diligenele avute în vedere cu privire la desecretizarea lor. Mai mult, Lazăr susține că în aceste corespondenșe au fost prezentate atât ministrului, cât și CSM, toate protocoalele încheiate de Parchet cu SRI, inclusiv cel din 2016. În ceea ce privește lipsa celor două pagini, la prima transmitere a protocolului, procurorul general afirmă că, dintro eroare, aceste pagini s-au “lipit” și au ajuns la CSM, în loc să ajungă la MJ, lucru “reparat ulterior”.

Motive serioase de evaluare și de revocare

Tudorel Toader a precizat, ieri, că, din punctul său de vedere, nu există niciun conflict cu actualul procuror general. Însă, a precizat că a observat de mai mult timp că Ministerul Public s-a îndepărtat treptat de la rolul constituțional pe care îl are.

“Jurnalul” a identificat o serie de motive pentru care actualul procuror general ar putea fi evaluat, pe lângă activitatea managerială propriu-zisă și rezultatele institușiei pe care o conduce.

Unul dintre motive, evident, este existența protocolului încheiat între Parchet și SRI, în decembrie 2016, după ce, în luna mai a aceluiași an, CCR a emis Decizia 51, prin care a declarant drept neconstotuțională orice colabare dintre parchete și SRI în activitatea de urmărire penală. Un alt motiv al evaluării este generat de pozițiile publice, cu caracter politic, ale lui Augustin Lazăr, începând de la momentul OUG 13, din ianuarie 2017, care au continuat cu declarații politice legate de inițiativele legislative ale Guvernului sau ale Parlamentului. Alt motiv de evaluare și, eventual, de revocare, este acela al susțineri sau al aprobării abuzurilor de la DNA, abuzuri soldate cu revocarea din funcție a Laurei Kovesi, În acest sens, se poate enumera și faptul că Augustin Lazăr a nesocotit Hotărârea Secției pentru Procurori de la CSM, care a stabilit că Laura Kovesi trebuia să se întoarcă la DIICOT Sibiu, ca simplu procuror, preluînd-o la Parchetul General și numind-o într-o funcție importantă, cu toate că a sugferit o sancțiune administrativă.

De altfel, Augistin Lazăr a avut și o poziție halucinantă cu privire la faptul că, în opinia sa, Regulamentul de organizare și funcționare al CSM primează prevederilor Legii 303/2004. Nu în ultimul rând, Augustin Lazăr ar trebui să răspundă și la întrebări legitime legate de modul în care și-a donat toate veniturile fiicei și ginerelui său, în cel puțin ultimii doi ani.

Atac fără precedent al procurorului general la adresa ministrului justiției, pe care îl acuză de manipularea opiniei publice în legătură cu ultimul protocol secret încheiat de Parchet cu SRI, în decembrie 2016.