AVC: pacienți tot mai tineri, zero lei de la stat

Medicii trag un nou semnal de alarmă asupra bolilor cerebro-vasculare, cauză majoră de morbiditate şi mortalitate în România şi, totodată, cea mai importantă cauză de handicap. Implementarea unor programe de prevenţie şi screening pentru principalii factori de risc în accidentul vascular cerebral (AVC), precum şi înfiinţarea unei unităţi de intervenţie în AVC acut în fiecare judeţ, care să asigure asistenţa neurologică de urgenţă, ar putea salva viaţa a zeci de mii de români în fiecare an. Deşi rapiditatea intervenţiei după un AVC este vitală, în România foarte mulţi pacienţi îşi pierd viaţa pentru că sunt aduşi prea târziu la spital.

Se estimează că 80% dintre accidentele vasculare cerebrale pot fi prevenite prin cunoașterea și gestionarea factorilor de risc, respectarea indicațiilor medicilor și adoptarea unui stil de viață sănătos.

Cu toate acestea, în România, numărul cazurilor de accident vascular cerebral este tot mai mare de la an la an, iar pacienţii sunt din ce în ce mai tineri, au atras atenţia specialiştii în cadrul unei dezbateri organizate, ieri, la Palatul Parlamentului, cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Accidentului Vascular Cerebral (marcată anual la 29 octombrie).

Codaşii UE la prevenţie

Peste 60.000 de români suferă anual un AVC, iar circa 54.000 mor din această cauză. De ce? În primul rând, pentru că prevenţia este total ignorată, inclusiv în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020 a Ministerului Sănătăţii. „Să nu uităm că acestea (n.r. - bolile cerebro-vasculare) sunt principalul ucigaş şi principala cauză de invaliditate şi în Strategia naţională nu se vorbeşte nimic ca şi program concret despre ce avem de făcut pentru principala patologie care omoară şi invalidează populaţia României”, atrage atenţia prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedinte de onoare al Societăţii de Neurologie din România (SNR). Potrivit acestuia, în statisticile Uniunii Europene, ţara noastră se află pe ultimul loc la prevenţie: „Este ţara care nu foloseşte resursele de cunoaştere şi tehnologice pentru a preveni aproape jumătate dintre morţi”.

Pe lângă lipsa prevenţiei, în România există doar 10 unităţi de AVC acut: 4 în Bucureşti şi câte unul la Iaşi, la Suceava, la Târgu Mureş, la Cluj, la Oradea şi la Timişoara. De asemenea, există o foarte mare problemă şi pe partea de asistenţă prespitalicească. Deşi, în ultimii doi ani, la nivel naţional au fost înfiinţate cele 10 unităţi de intervenţie rapidă în AVC-ul acut, foarte mulţi pacienţi îşi pierd viaţa pentru că sunt aduşi prea târziu la spital. „Când ajung pacienţii în spital, azi avem posibilitatea să facem ceva. Problema e că, în România, se întârzie până când pacientul este adus la spital. Avem mari probleme cu serviciile medicale prespitaliceşti de urgenţă”, subliniază medicul, precizând că în maximul 90 de minute, un pacient cu AVC ar trebui să ajungă la unul dintre cele 10 unităţi, pentru a-i salva viaţa.  

Milioane de neuroni mor în fiecare minut

La rândul său, preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor, Florin Buicu a subliniat că timpul este deosebit de important în intervenţiile în AVC.

„Fiecare minut pierdut în tratamentul AVC – vorbim despre accidentul vascular cerebral la nivelul unei artere mari - înseamnă peste 1,9 milioane de neuroni pierduţi, înseamnă 14 milioane de sinapse pierdute, înseamnă peste 12 kilometri de fibre nervoase mielinizate distruse. Şi astea sunt cifrele pentru fiecare minut întârziat”, a detaliat dr. Florin Buicu, adăugând: „creierul unui pacient cu accident vascular ischemic îmbătrâneşte cu 3,6 ani la fiecare oră fără tratament”, spune dr.Florin Buicu.  

Procedura care salvează vieţi, nedecontată

Sumele foarte mici decontate de statul român pentru tromboliză (procedura care se aplică în unităţile de AVC acut şi care implică injectarea unei substanţe care dizolvă cheagul de sânge format) reprezintă o altă piedică în salvarea vieţii pacienţilor cu AVC.

În acest context, prof. dr. Ovidiu Băjenaru spune că sunt necesare realizarea cât mai rapidă a unui „program naţional complex de prevenţie a bolilor cardio şi cerebro-vasculare”, dar şi înfiinţarea unui registru naţional de accidente vasculare (AVC). În acest sens, Băjenaru atrage atenţia că este necesară şi implicarea Ministerului Sănătăţii şi a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru coordonarea la nivel naţional a culegerii datelor. Totodată, ar trebui să se înfiinţeze cel puţin o unitate de AVC pe judeţ şi mai multe în centrele universitare, care să devină coordonatori regionali, consideră medicul.

„Nu în ultimul rând, să se înfiinţeze centre complexe de neurologie pentru neuroreabilitare specializate în particular în patologia vasculară cerebrală, dar şi în alte boli neurologice. Bolile cerebro-vasculare au prevalenţă mult mai mare în România decât în majoritatea ţărilor lumii, mortalitatea foarte crescută situează Românie pe locurile trei-patru-cinci în lume în funcţie de statistici şi de anul statisticii. Consecinţele invalidante fizice, pro-cognitive şi psihiatrice alterează sever calitatea vieţii supravieţuitorilor după un AVC şi cresc semnificativ costurile de îngrijiri de sănătate”, explică Băjenaru. 

Potrivit acestuia, este nevoie, de asemenea, şi de finanţare. „Este necesară şi alocarea de fonduri, aici este buba cea mare, dar şi o gândire. Trebuie să ne gândim pe termen îndelungat ce se întâmplă cu cei care scapă şi asta înseamnă o neuroreabilitare complexă, specifică, integrată în măsurile de prevenţie secundare”, a conchis Băjenaru, arătând că screeningul în sănătate este extrem de important.

„Există o clinică din Bucureşti, care are o unitate de AVC acute, o clinică foarte bună calitativ şi ca potenţial uman, şi care anul acesta a primit bani doar pentru 10 trombolize. Şi toţi pe primul trimestru. Dacă v-aş arăta tabelul cu repartizarea bugetului pe care l-a primit spitalul respectiv pentru Programul de Acţiune Prioritară pentru AVC, veţi vedea: trimestrele 2, 3 şi 4 – zero lei”, a exemplificat Prof. dr. Ovidiu Băjenaru, preşedinte de onoare al SNR.

Hipertensiunea, sedentarismul, dislipidemia, dieta dezechilibată, obezitatea, fumatul, consumul de alcool, diabetul zaharat, bolile cardiace şi diverşi factori psiho-sociali sunt factorii de risc responsabili pentru majoritatea accidentelor vasculare cerebrale.

Potrivit statisticilor anuale, femeile sunt mult mai afectate de producerea unui accident vascular cerebral decât bărbații