Cămine pentru bătrâni, în fiecare sector al Capitalei

Bătrâni, bolnavi, singuri şi vulnerabili. Este descrierea, foarte pe scurt, a sute de mii de persoane în vârstă - atât din Bucureşti, cât şi din ţară – cărora statul roman, prin autorităţile publice locale, ar trebui să le acorde asistenţă şi servicii sociale adecvate. În Capitală, numărul vârstnicilor care au nevoie de îngrijire specială este tot mai mare, astfel că Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) şi-a propus să înfiinţeze încă şase noi cămine pentru bătrâni.

Proiectul privind înfiinţarea Reţelei Metropolitane „Asistenţă pentru seniori – Respect pentru vârsta a treia”, figurează pe ordinea de zi a şedinţei de joi, 23 august, a Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB). Potrivit documentului, aceasta „va fi compusă din şase Cămine pentru persoane vârstnice, câte unul în fiecare sector al municipiului Bucureşti”.

În prezent, la nivelul Capitalei sunt organizate şi funcţionează, în subordinea consiliilor locale, şapte centre rezidenţiale, iar la nivelul Consiliului General al Municipiului Bucureşti trei centre rezidenţiale.

Prea puţine, comparativ cu numărul bătrânilor cu probleme, care ar avea nevoie de special şi de lungă durată, spun specialiştii din cadrul PMB.

Schimbări demografice şi sociale

Natalitatea scăzută şi migraţia tinerilor,  pe de o parte, şi creşterea speranţei de viaţă a vârstnicilor, pe de altă parte, au condus la această situaţie.

“Din ce în ce mai multe persoane vârstnice trăiesc singure pentru că membrii familiei lor s-au mutat în altă parte sau pentru că au rămas văduve. Încurajată în alte domenii ale politicii europene sau naţionale, mobilitatea – inclusiv cea transfrontalieră – reprezintă o provocare suplimentară pentru îngrijirea de lungă durată”, potrivit raportului de specialitate care însoţeşte proiectul.

De asemenea, medicina modernă şi noile tratamente medicale pot mări considerabil speranţa de viaţă a vârstnicilor, fără a garanta vindecarea, astfel că sunt tot mai frecvente bolile cronice şi bolile care necesită îngrijire prelungită.

Ca urmare a numărului ridicat de persoane vârstnice cu dizabilităţi înregistrate în fiecare sector, la nivelul Direcţiilor de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului „sunt necesare programe şi instituţii specializate, în care aceste persoane să poată fi îngrijite cu demnitate şi respect. Acest lucru devine şi mai important dacă avem în vedere că riscul de a se îmbolnăvi de demenţă creşte proporţional cu speranţa de viaţă”, se arată în expunerea de motive.

Potrivit specialiştilor, îngrijorătoare este şi „creşterea ratei sinuciderilor în rândul persoanelor vârstnice”

Luând în calcul doar bătrânii cu cel mai înalt risc de dependenţă, „ la nivelul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de sector, s-au înregistrat, în medie, un număr de 9.520 persoane vârstnice cu dizabilităţi”, se arată în raportul de specialitate al proiectului PMB.