x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Campanie Jurnalul Naţional: Strategul antisărăcie al României: "Încerc să-mi amintesc ce înseamnă comunități sărace"

0
Autor: Ionela Gavriliu 26 Apr 2016 - 12:02
Campanie Jurnalul Naţional: Strategul antisărăcie al României: "Încerc să-mi amintesc ce înseamnă comunități sărace"

La începutul acestui an, Guvernul Cioloș a lansat 47 de măsuri antisărăcie. 47 de măsuri prin care se caută soluții de combatere a epidemiei de sărăcie. Un demers necesar într-o țară în care jumătate din populație trăiește la limită. Primul-ministru al României a admis că, în timpul rămas până la finalul mandatului său, cele 47 de măsuri sunt o picătură într-un ocean și, pentru mulți dintre români, s-ar putea să fie prea puțin, prea târziu: “Nu îmi fac iluzia că într-un an de zile vom putea porni sau vom putea finaliza toate aceste masuri. Și nici nu am pretenția să fie considerate ca un pachet al Guvernului (...) Vrem să mobilizăm și să coagulăm energii care să tragă în aceeași direcție, să încercăm să tragem la aceeași căruță. Și noi suntem la început de drum și n-are rost să vă mint că știm cum vom pune în practică toate aceste măsuri ”, a declarat Dacian Cioloș în conferința de lansare a măsurilor antisărăcie.

În plus, aceste 47 de măsuri nu aduc multe noutăți. Sunt prezentări ceva mai detaliate, cu soluții inspirate din activitatea unor ONG-uri ce s-au ocupat punctual de diverse aspecte ale sărăciei, cum ar fi numărul mic de copii săraci care merg la grădiniță, analfabetismul, sprijin pentru copiii din mediul rural, asistență medicală în zone defavorizate. În multele strategii antisărăcie, adoptate de aproape fiecare Guvern din ultimii 26 de ani, se regăsesc aceleași idei, aceeași claritate în a enunța problema și, din păcate, aceeași inerție în a găsi soluția practică.

Principala explicație ar fi faptul că România a elaborat aceste strategii doar la presiunea unor foruri internaționale. Ultima strategie, de exemplu, vine la presiunea Comisiei Europene care condiționează accesarea fondurilor structurale până în anul 2020 în anumite domenii de existența unei astfel de strategii. Formal, rezolvăm sărăcia de fiecare dată când ni se cere.

Iar cei care dau copy-paste în hârtii acelorași măsuri, forme fără fond, sunt oamenii-sistem. În Ministerul Muncii am reușit să cunoaștem persoana care de 20 de ani tot face strategii antisărăcie. De un optimism nebun, doamna Mihaela Grecu, director Direcția Politici Asistență Socială, e convinsă că de data asta sărăcia va fi răpusă. “E un alt nivel, vă spun”, e răspunsul invariabil atunci când o întrebăm de ce crede că de data aceasta săracii României vor avea o altă soartă. Vă avertizăm că urmează un dialog desprins din teatrul absurdului.

 

Reporter: Când ați elaborat prima strategie antisărăcie?

Director Ministerul Muncii Mihaela Grecu:

Prima strategie a fost elaborată la începutul anilor 2000. Pot să spun că există foarte mult efort, foarte multă voință politică tocmai în vederea combaterii sărăciei. Nu este ușor să ne gândim la toți cei 21 de milioane de locuitori ai României, pentru noi fiecare este un caz în parte. Încercăm să tratăm pe fiecare din perspectiva normelor, strategiilor și politicilor pe care le elaborăm. Dar e adevărat că trebuie create legături mai bune între nivelul central și teritoriu.

 

R: De câți ani lucrați în minister pe asemenea politici?

MG: Din anul 1995.

 

R: Și ce s-a schimbat de-atunci în problema sărăciei?

M G (ezită): Am...îmbunățățit...de fiecare dată programele destinate categoriilor vulnerabile, ca să fie mai simplu spus. Avem  întreagă paletă care se aplică tuturor categoriilor vulnerabile.

 

R: Dar cifrele cresc. An de an statisticile arată că avem tot mai mulți săraci.

M G: Cifrele... (se bâlbâie, tăcere) Cifrele înseamnă statistici, de fapt. Cum vă spuneam, aceste lucruri trebuie gândite și analizate în parte.

 

R: Timp de 20 de ani gândim, analizăm și facem strategii?

MG: Facem strategii și le și implementăm. Această strategie este diferită pentru că trebuie pusă în acord cu cerințele statutului pe care-l avem acum, acela de stat membru al Uniunii Europene.

 

R: Suntem stat membru din anul 2007...

M G: Da, așa este. Dar între timp avem strategia Europa 2020, strategie în baza căreia și noi ne-am asumat să reducem sărăcia. UE își propune ca până în anul 2020 să reducă numărul săracilor cu 20 de milioane, iar România și-a asumat ca țintă scoaterea din sărăcie a 580 000 de persoane.

 

Depinde cum numărăm săracii

R: România și-a asumat acest target de 580 000 de români în anul 2008. Suntem în anul 2016. Câți români au fost scoși din sărăcie până acum?

MG: Noi ne-am asumat asta în funcție de planuri...Sigur că există perioade în care numărul săracilor scade sau crește. Asta depinde și de posibilitatea de susținere de la bugetul de stat a strategiei de combatere a sărăciei. Se leagă și de dezvoltarea economică de la un moment dat, iar modalitatea în care sunt utilizați banii nu depinde doar de Ministerul Muncii. Ceea ce s-a încercat în ultima perioadă a fost dezvoltarea investițiilor pentru crearea de locuri de muncă.

 

R: Câți săraci sunt în România?

MG: Depinde cum numărăm. Dacă-i numărăm din perspectiva beneficiilor de asistență socială pe care Ministerul Muncii le acordă, asta înseamnă 240 000 de familii care beneficiază de venit minim garantat, aproximativ 900 000 de persoane. Înseamnă 280 000 de persoane ce beneficiază de alocații de susținere a familiei, adică cei cu venituri între 0 și 500 de lei pe membru. Familii în care trăiesc 500 000 de copii. Și mai putem să ne referim la diverse categorii de populație, la persoane cu dizabilități. Dacă ne uităm la datele Institutului Național de Statistică, avem un număr de 5 390 000 de persoane aflate în risc de sărăcie relativă.

 

R: Cifrele Eurostat, Băncii Mondiale și ale ONG-urilor sunt mult mai mari. Repet, cu ce îi va ajuta această nouă strategie pe săracii României, oricâți ar fi ei?

MG: A fost mărită alocația de susținere a familiei cu câte 42 de lei pentru fiecare copil din famlie, a crescut de la 96 de lei la 300 de lei alocatia de plasament. Astea sunt măsuri pasive. Un transfer financiar către cea mai săracă categorie nu este suficient. Trebuie să completam și cu servicii sociale. Ne dorim să întărim rolul serviciilor sociale de la nivelul autorităților locale.

 

R: Cu ce oameni? Nu puteți lăsa pe umerii unui asistent social dintr-o comună această responsabilitate. Plus că multe localități din România nu au asistent social.

 

MG:

Sigur, dacă același om trebuie să facă și diagnoză, și anchete sociale, nu poate ca în timpul programului de lucru să realizeze toate aceste lucruri. Pentru că lucrul cu omul cere foarte mult timp, trebuie să-l înveți, trebuie să-i explici. Ne gândim să creștem salariile acestor oameni cu ajutorul banilor europeni, ne străduim să facem proiecte și să luăm bani tocmai pentru a întări aceste servicii publice de asistență socială pentru a genera plusvaloare.

 

Când autorităţile vorbesc de solidaritate

 

R: Am văzut în CV-ul dumneavoastră că mergeți la multe seminarii în afară, pe tema asistenței sociale și a combaterii sărăciei în România. Ce le povestiți omologilor străini?

MG: Statul român, ca orice stat UE, trebuie să raporteze măsurile pe care le realizează. Și noi, ca alte state, avem alocații familiale, avem alocația de stat, pentru susținerea familiei, pentru creșterea copilului. Putem spune că avem un model destul de bine pus la punct. Dar e foarte greu să compari din perspectiva PIB-ului cu țări ca Germania, Franța, Suedia. Putem doar să ne comparăm doar din perspectiva acoperirii cu măsuri a situațiilor de vulnerabilitate. Este adevărat că nivelul unora nu este foarte mare.

 

R: Atunci vă întreb pentru ultima oară: de ce această strategie antisărăcie va face vreo diferență?

MG: Măsurile sunt diferite, pentru că se pune accentul pe ocupare, educație, pe sănătate

 

R: La fel ca în toate celelate strategii...

MG: Nu e la fel, vă spun. Știu pentru că am colaborat la elaborarea tuturor acestor strategii. Și, fără nicio glumă, este un alt nivel.

 

R: 1 din 8 copii din mediul rural merge la culcare flămând, conform unui studiu.

MG: Există cantine sociale...

 

R: La țară?

MG (gânditoare): La țară...Acum n-o să vă vorbesc ca reprezentant al Ministerului Muncii. Încerc să-mi amintesc din experiența mea de asistent social ce înseamnă comunități sărace. Trebuie să ne gândim și la solidaritatea între oameni. Într-o comunitate mică, sunt multe probleme mici care se pot rezolva prin această solidaritate. Cred că o cană de ceai și o supă se poate găsi... Nu ai cum să știi de la nivel central cu ce se confruntă fiecare persoană.

 

R: Doamna director, dacă voi veni în anul 2020 pentru un alt interviu, o să avem aceeași discuție?

MG: Să sperăm că vom mai avea o discuție dacă sunt aici și sper să vin cu lucruri mult mai pozitive pe care să le spun.

 

 “Sigur că există perioade în care numărul săracilor scade sau crește. Asta depinde și de posibilitatea de susținere de la bugetul de stat a strategiei de combatere a sărăciei. Se leagă și de dezvoltarea economică de la un moment dat, iar modalitatea în care sunt utilizați banii nu depinde doar de Ministerul Muncii”

 

Prima strategie a fost elaborată la începutul anilor 2000. Pot să spun că există foarte mult efort, foarte multă voință politică tocmai în vederea combaterii sărăciei. Nu este ușor să ne gândim la toți cei 21 de milioane de locuitori ai României, pentru noi fiecare este un caz în parte.


 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 




Orban, mesaj către Gabriela Firea pe tema licitaţiei contestate pentru achiziţia de măşti: "O minciună gogonată"

Orban, mesaj către Gabriela Firea pe tema licitaţiei contestate pentru achiziţia de măşti: "O minciună gogonată"
Ludovic Orban a catalogat drept „o minciună gononată” afirmația Gabrielei Firea potrivit căreia o persoană din anturajul premierului este apropiată de firma care a contestat licitaţia privind măştile pentru...

Dezvăluiri uluitoare din Iran. Autoritățile au ascuns cifra reală a persoanelor infectate cu COVID-19

Dezvăluiri uluitoare din Iran. Autoritățile au ascuns cifra reală a persoanelor infectate cu COVID-19
Iranul a ascuns cifra reală a persoanelor decedate din cauza infecției cu COVID-19, aceasta fiind triplă față de cea anunţată de guvernul de la Teheran, arată o investigație realizată de filiala BBC din...

Cinci șefi de la Romsilva Bacău, acuzați că au luat mită 4,6 milioane de lei

Cinci șefi de la Romsilva Bacău, acuzați că au luat mită 4,6 milioane de lei
Curtea de Apel Bacău a dispus măsura arestului la domiciliu, pentru o perioadă de 30 de zile, pe numele a cinci șefi de la Romsilva Bacău, Ocolul Silvic Comănești, acuzați că au luat mită 4,6 milioane de...

Școlile din Germania s-au deschis. Zeci de mii de elevi s-au întors în clase

Școlile din Germania s-au deschis. Zeci de mii de elevi s-au întors în clase
Zeci de mii de elevi din nordul Germaniei revin astăzi la școală, la sfîrșitul vacanţei de vară, transmite Reuters. Mecklenburg-Pomerania de vest este primul din cele 16 landuri germane unde...

Două săptămâni până la moțiunea de cenzură promisă. Cum arată aritmetica parlamentară în plină criză

Două săptămâni până la moțiunea de cenzură promisă. Cum arată aritmetica parlamentară în plină criză
Marcel Ciolacu, președintele interimar al PSD, a precizat, la finalul lunii iulie, că moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban urmează să fie depusă, în Parlament, până cel târziu în data de 14...

BestJobs: Angajații români nu cred că ar trebui reintrodusă starea de urgență

BestJobs: Angajații români nu cred că ar trebui reintrodusă starea de urgență
Angajații români sunt îngrijorați de creșterea numărului de cazuri active de Covid-19, dar nu cred că ar trebui reintrodusă starea de urgență, arată un sondaj BestJobs. Mai bine de jumătate (55%) dintre...

De ce nu a fost acceptat și PMP în alianța pentru București

De ce nu a fost acceptat și PMP în alianța pentru București
Activitatea consilierilor generali și locali ai PMP a cântărit decisiv, atunci când s-a decis ca Partidul Mișcarea Populară să nu fie cooptat în alianța pentru București dintre PNL și USR-PLUS, declară la...

Tăriceanu, despre decorarea marilor luptători pe frontul COVID-19: „Va fi o rușine de ceremonie. Vom vedea stând alături victime și călăi deopotrivă”

Tăriceanu, despre decorarea marilor luptători pe frontul COVID-19: „Va fi o rușine de ceremonie. Vom vedea stând alături victime și călăi deopotrivă”
Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, atrage atenția că există riscul să fie decorați niște medici care au “trudit” doar în fața camerelor de televiziune.  „Aș putea să pun pariu că la...

Fără apă în plină pandemie. Locuitorii municipiilor Botoșani și Dorohoi, cât și din alte 14 localități, rămân fără apă pentru 20 de ore

Fără apă în plină pandemie. Locuitorii municipiilor Botoșani și Dorohoi, cât și din alte 14 localități, rămân fără apă pentru 20 de ore
Locuitorii municipiilor Botoșani și Dorohoi, din orașul Flămânzi, cât și din 13 comune din județ vor rămâne peste 20 de ore fără apă, după producerea unei avarii la rețeaua de transport, a anunțat, luni,...

Gabriela Firea, despre măștile pentru persoanele defavorizate: Premierul insistă să acopere incompetența guvernului, aruncând pisica în curtea altora

Gabriela Firea, despre măștile pentru persoanele defavorizate: Premierul insistă să acopere incompetența guvernului, aruncând pisica în curtea altora
Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a scris, în cadrul unei postări pe contul său de Facebook, că premierul Ludovic Orban „insistă să acopere incompetența Guvernului” în ceea ce privește...

Ciprul introduce obligativitatea testelor pentru COVID-19 la sosirile din Grecia

Ciprul introduce obligativitatea testelor pentru COVID-19 la sosirile din Grecia
Ciprul va introduce obligativitatea testării pentru COVID-19 la sosirile din Grecia începând cu 6 august, au anunţat autorităţile sanitare din această țară, transmite Reuters. Măsura a fost luată...

Premierul Kosovo a fost infectat cu COVID-19

Premierul Kosovo a fost infectat cu COVID-19
Premierul Kosovo, Avdullah Hoti, a anunţat, aseară, că a fost confirmat cu COVID-19 şi va intra în izolare pentru două săptămâni, transmite AFP. "Am făcut astăzi testul pentru COVID-19...

Milioane de teste pentru COVID-19 în Marea Britanie

Milioane de teste pentru COVID-19 în Marea Britanie
Ministrul britanic al Sănătății, Matt Hancock, a anunțat că vori fi efectuate 5,8 milioane de teste pe bază de ADN și alte 450.000 din probe prelevate prin frotiruri, pentru detectarea infecției cu...

Gunoaie şi dezinteres, oferta last minute la Olimp şi Neptun

Gunoaie şi dezinteres, oferta last minute la Olimp şi Neptun
Dezinteresul primăriei din Mangalia a devenit marcă înregistrată când vine vorba despre staţiunile Olimp şi Neptun. Zecile de mii de turişti care în această perioadă se află aici sunt întâmpinate de...

Perspectivă: „Tsunami” în politica externă a SUA

Perspectivă: „Tsunami” în politica externă a SUA
Dacă Joe Biden câștigă alegerile din noiembrie de la Casa Albă, politica externă a Statelor Unite va suferi o schimbare majoră. Candidatul democraților la președinție promite că va anula, va destructura sau...
Serviciul de email marketing furnizat de