Cum influenţează depresia speranţa de viaţă în România

A fost numită „boala secolului”, iar specialiştii spun că va deveni „boala omenirii”. Cu toate acestea, depresia încă nu este luată în serios în ţara noastră, ba chiar este ignorată şi tratată de prea multe ori ca un moft, atât de societate, cât şi de autorităţi. Prea puţini dintre cei care suferă de depresie caută ajutor medical şi, de cele mai multe ori, o fac timid, din cauza prejudecăţilor celorlalţi în privinţa tulburărilor psihice. Depresia nediagnosticată sau netratată este catalogată, însă, ca fiind un factor major de risc în bolile cronice, agravând starea pacientului şi contribuind direct la creşterea ratei de mortalitate. De asemenea, cu cât depresia este mai severă, cu atât riscul de sinucidere este mai mare.

Depresia este privită de români mai mult ca „o toană”, o indispoziţie de moment, care va trece de la sine, după un somn bun sau o ieşire cu prietenii la bere. Cu toate acestea, specialiştii atrag atenţia că depresia este o suferinţă gravă şi des întâlnită, peste care o persoană nu poate trece doar cu un mic efort de voinţă şi nici cu “tratamentul” prietenilor.

De asemenea, depresia poate să apară oricând, dar de cele mai multe ori se face simţită în special între sfârşitul adolescenţei şi vârsta de 25 de ani sau în rândul adulţilor mai în vârstă.

În prezent, aproximativ unul din 10 adulţi sunt afectaţi de depresie, numărul femeior fiind aproape de două ori mai mare decât al bărbaţilor.

În România, în 2015, au fost înregistrate circa milion de cazuri de depresie, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Se estimează, însă, că numărul românilor depresivi este mult mai mare, dar jumătate din ei nici măcar nu știu că au această afecțiune, iar dintre cei care ştiu, mai puțin de o treime se şi tratează.

Cauzele depresiei

Boala poate fi determinată de un dezechilibru chimic în creier, nivelurile anormale de serotonină şi norepinefrină putând contribui la apariţia unor simptome ale depresiei, cum ar fi: starea de anxietate, iritabilitatea şi oboseala. Tocmai de aceea, diagnosticul trebuie pus de un medic psihiatru, iar antidepresivele sunt necesare pentru a rezolva acest dezechilibru chimic.

Afecţiunea poate să apară însă şi ca un răspuns exagerat la stres, la o traumă, iar persoanele introvertite, pesimiste sau cu o stimă de sine mai scăzută sunt mai vulnerabile în faţa depresiei. Expunerea continuă la violenţă, neglijenţă, abuz sau sărăcie poate face ca cei care au deja predispoziţie la depresie să fie şi mai vulnerabile. De asemenea, o altă afecţiune medicală poate determina apariţia depresiei. Nedepistată la timp şi netratată corespunzător, această boală incapacitează major şi poate avea consecințe tragice.

Predispune la boli de inimă şi cancer

Medicii atrag atenţia că relaţia dintre o boală fizică şi una psihică poate fi foarte complexă, cele două tipuri de afecţiuni putându-se influenţa şi potenţa una pe celalaltă.

Din datele analizate de Centrul Medical Bellanima, reprezentant naţional al Asociaţiei Europene pentru Combaterea Depresiei (European Depression Association - EDA), reiese că depresia netratată este un factor major de risc pentru cele mai des întâlnite boli cronice ale românilor - bolile cardiovasculare, bolile cronice renale, diabetul şi cancerul - şi contribuie direct la deteriorarea stării de sănătate a bolnavilor şi la creşterea ratei de mortalitate. Totodată, depresia creşte cu 50% costurile tratării unor astfel de boli.

„Cifrele ne arată însă că depresia poate deveni un factor agravant în rândul unor boli care au deja în ţara noastră o rată de mortalitate ridicată”, spune dr. Roxana Stoean, psihiatru în cadrul acestui centru medical, precizând că pentru pacienţii cu boli cronice este dificil să discute cu medicii lor curanţi despre felul în care se simt din punct de vedere psihic sau emoţional. Ori le consideră mai puţin importante, ori pur şi simplu medicii nu au timpul necesar să abordeze cu pacientul şi aceste aspecte.

Cu cât depresia este mai severă, atunci când nu este tratată sau este tratată necorespunzător, cu atât riscul de sinucidere este mai mare. Persoanele care vor să moară, de cele mai multe ori, nu încearcă decât să oprească o durere pe care simt că nu o mai pot suporta şi pur şi simplu, în acel moment, nu văd altă soluție.

Concluziile analizei:

Bolile cardiovasculare apar de 1,6 ori mai des în rândul persoanelor cu depresie faţă de cele care nu prezintă simptome depresive.

Pacienţii care au suferit un infarct miocardic şi care suferă de depresie au un risc de mortalitate de 5 ori mai mare faţă de cei care nu suferă de depresie.

De asemenea, pacienţii cu tulburări depresive au un risc de 65% de a dezvolta diabet zaharat, iar 31% dintre pacienţii cu diabet au simptome depresive.

Un studiu făcut asupra pacientelor cu cancer la sân a aratat că, pe parcursul a 5 ani după diagnosticare, femeile cu depresii severe au avut o şansă de supravieţuire mult mai mică decât cele fără acest diagnostic.

Depresia este cea mai comună tulburare psihică a pacienţilor care au boli cronice renale şi poate influenţa succesul tratamentului şi ratele de mortalitate în aceste cazuri.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat, la începutul acestui an, că depresia a devenit prima cauză de dizabilitate la nivel mondial şi a avertizat că în următorii cinci ani va deveni a doua cauză a mortalității în lume. Unul din patru oameni va suferi în timpul vieții de o formă mai ușoară sau mai severă de depresie.

Aproape un milion de români suferă de cancer şi tot atâţia sunt afectaţi de depresie