De ce e cercetarea în pom: masterat, doctorat, salariu de măturător

Învață ani de zile ca să ajungă cercetători în horticultură sau pomicultură și apoi se angajează în alte domenii pentru că salariile sunt prea mici ca să se poată descurca. Este dezamăgirea de care au parte cei mai mulți absolvenți și despre care vorbesc, neoficial, angajații puținelor institute pomicole rămase în picioare în țară. Cel de la Mărăcineni - Argeș este unul dintre exemple.

„Am făcut facultate, master, acum fac doctorat și când am mers la Mărăcineni lucram pe același salariu ca și doamna care face curat. Am plecat și lucrez într-o Primărie. Asta pentru că am avut noroc”, ne-a spus un tânăr nevoit să renunțe la visul lui pentru că nu se putea întreține.

Institutul Pomicol din Mărăcineni, județul Argeș,  se laudă anul acesta cu o producție record de fructe prin care reprezentanții instituției speră să reușească să se mențină pe piață. Dacă în 2017 erau executați de Fisc, acum spun că nu mai au datorii așa că vor putea chiar să facă angajări. Din schema de personal, oricum redusă drastic, lipsesc 8 cercetători și posturile vor fi scoase din  nou la concurs. Este nevoie de studii superioare în domeniu și, ceea ce nu se spune oficial, de o dorință de muncă pe bani puțini. „La ultimul concurs organizat, postul de cercetător a fost scos la concurs odată cu cel pentru personal de curățenie, iar salariul era același. Ca să ajungi să câștigi cât de cât bine trebuie să treacă mult timp aici, să ai niste clase de muncă pe care le iei doar prin concurs și uite așa, probabil, abia aproape de pensie câștigi decent în cercetare pomicolă”, ne-a spus un fost angajat al instituției. În aceste condiții, tinerii merg în altă parte și, cu puțin noroc își găsesc locuri mai bune de muncă chiar dacă nu sunt cele pentru care s-au pregătit.

“Noi  ne autofinanțăm și e o minune că am reușit să ne menținem la acest nivel, mai ales în condițiile în care vindem doar pe piața internă, iar Guvernul nu ne sprijină cu nimic. Noi nu aparținem niciunui minister, plătim și noi taxe la stat, iar dintr-un leu pe un kilogram de mere, după impozite, rămân cu 0,80 de bani. De piața externă nici nu se pune problema pentru că nu am putea asigura comenzi mari. În aceste condiții, eu zic că ne-am descurcat bine și sperăm să fie și mai bine și să ne vină colegi noi, tineri”, ne-a spus Mihail Coman, directorului Institutului de la Mărăcineni.

Am rămas doar generația în vârstă. Avem un singur cercetător tânăr

Mihail Coman, director Mărăcineni

0,48% din PIB alocă România pentru cercetare, în condițiile unei medii europene de 2,03%. Suntem pe penultimul loc în UE, după Letonia (0,44%)